miercuri, 18 iunie 2014

INFO NUMIS MONDO - 56


1.   Din dorinta de a schimba zicala cu "banul, ochiul..." stim noi cui, unii fauritori de design atragator pentru colectionari, au realizat monede pe care au reprezentat fie adevarate icoane, fie imagini cu scene biblice, care sa compenseze influenta negativa a zicalei mai sus amintita. 
Asa este și o recenta piesa de 2 euro, emisa de către statul european Germania, pe reversul căeia putem admira o frumoasa imagine a Familiei Sfinte, cu ieslea, măgărușul si steaua călăuzitoare a magilor. Piese se poate achiziționa cu aproape 10 euro. Iată o modalitate de a vinde 2 euro cu 10 euro. Ingenios, nu?

2.   Autoritatea bancară uruguayană a hotărât să modifice designul bancnotelor aflate în circulație, în sensul de a le conferi mai multe și mai solide elemente de siguranță împotriva contrafacerii acestora. 
Sus este reprezentată noua bancnotă de 500 pesos uruguayeni iar jos, cea veche. Te las să ghicești singur noile elemente de grafică
Pe reversul ambelor bancnote este reprezentat chiul lui Alfredo Vásquez Acevedo.
Alfredo Vasquez Acevedo a fost un jurist și om politic uruguayan care a trăit în perioada anilor 1844 – 1923.
Deasupra am postat o poză cu Universitatea națională uruguayană, reprezentată pe reversul ambelor bancnote aplicate. Această instituție de învățământ superior a fost fondată în anul 1968 prin transformarea Institutului latin de studii sud-americane.

3.   Continui să îți prezint mai jos alte monede euro test, probă sau de încercare emise de către statul european Islanda. 
Islanda este o țară insulară din Europa de Nord, care cuprinde insula Islanda și insulițele sale periferice pe partea nordică a Oceanului Atlantic între Europa și Groenlanda. Este cea mai mică țară nordică după populație și cea penultimă după suprafață — are aproximativ 313000 de locuitori și suprafața de 103000 km.p.
Mai jos admiri două inconfundabile monumente de arhitectură din capitala islandeză - Reykjawik. 
Biserica Hallgrimskirkja
Sala de concerte
Prin emiterea acestei monede s-a dorit celebrarea fenomenului natural - gheizer - des întâlnit pe această insulă. Gheizerul este un izvor caracterizat prin izbucniri intermitente de apă termală, care sunt însoțite și de puternice emisii de abur. Cuvântul gheizer provine de la substantivul propriu Geysir, care este numele unui renumit gheizer din localitatea islandeză Haukadalur, care la rândul său vine de la verbul islandez geysa care înseamnă a emana.
Sus am postat o fotografie cu Gheizerul Strokkur, reprezentat și pe monedă, iar jos un alt spectaculos gheizer islandez - Gheizerul castel - referire la forma sa, rezultată în urma sedimentării unor roci la gura gheizerului.  
Prin emiterea acestei monede s-a dorit celebrarea personalității lui Ingolfur Arnarson. 
Ingólfur Arnarson a fost un nobil norvegian, care la sfârșitulsecolului al IX-lea s-a mutat cu suita sa în Islanda și a fondat prima așezare de pe insula, unii spun că ar fi vorba despre viitoarea capitală, Reykjavik fondată la anul 874. Istoria lui Ingólfur este descrisǎ în “Cartea așezării”. Potrivit acesteia el a sosit în Islanda cu vǎrul sǎu Hjörleifr, pentru aceasta aducând mari sacrificii. Curând însă Hjörleifr a fost ucis de către slujitorii săi, iar Ingólfur a supraviețuit și sa răzbunat ulterior pentru moartea rudei. Numele lui Ingólfur la momentul scrierii "cărții", transliterat se descifra drept, "muntele și țǎrmul". Stabilindu-se într-un loc nou, Arnarson a invitat și alți vikingi sǎ-l urmeze. A murit în Islanda unde a și fost înmormântat.
Personalitatea acestuia este celebrată în toată țara. Mai sus am postat una dintre statuile care îl reprezintă pe întemeietorul statului Islanda - nobilul norvegian Ingolfur Arnarson.
***
DIN ÎNȚELEPCIUNEA
POPORULUI ROMÂN
 
PROVERBE ROMÂNEȘTI
  • Fugi de adunarea celor obraznici și răi!
  • Fugi de acele adunări, unde grăiesc pe toți de rău!
  • Numai la nevoie să iei arma în mână, și atunci cu mare mâhnire a sufletului!

************************************

GHICITOAREA 
BLOGĂRULUI
Ce mari personalități politice 
se ascund sub chipurile de mai jos? 
Vei găsi răspunsul în următorul articol al blogului;
 INFO NUMIS MONDO - 58 
Tipul șmecher cu sacou alb

Domnița zâmbitoare stând pe bolovan

______________ooOoo_____________

O INSIGNĂ, O PLACHETĂ,
CÂTEVA MEDALIOANE
ȘI MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).  

MEDALIONUL este asemănător medaliei, are forma rotundă și se poartă atârnat la gât, cu ajutorul un lănțișor. El reprezintă de obicei chipul unei persoane. 

Insignă - Expoziția realizărilor economiei naționale 
25 de ani * 1944 - 1969 * România 
Aniversarea eliberării patriei de sub dominația fascistă era marcată de către regimul comunist cu multe și diversificate manifestări sportive, culturale, artistice, expoziții, dezbateri, etc. În cadrul acestor manifestări rolul central era ocupat de Expoziția realizărilor economiei naționale de la Complexul expozițional Piața Scânteii - București. Acest gen de expoziții se organizau aproape anual și ele se constituiau ca cel mai bun mijloc de propagandă al regimului comunist.

Societatea numismatică română - 1903 
Al XV-lea simpozion național - Alexandria * 12 - 14 mai 1988
Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilorÎn acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”,  referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (SNR). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent SNR are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române.
Athena type Velletri.jpg
Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița MinervaEra zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.
Numismatica (gr. numisma și lat. nummus, - monedă, ban) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt monedele confecționate și raporturile dintre diferitele categorii de monedă. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Monedele au apărut din timpuri străvechi, ca obiecte din materiale nemetalice folosite pe rol bani. Neștiutorii includ și studiul bancnotelor lumii în numismatică, ceea ce este greșit. Pentru lămuriri citește mai jos!
Notafilia este denumirea pasiunii de a colecționa, cerceta și studia bancnotele lumii. Moneda de hârtie a fost, fără îndoială, introdusă de negustorii de ceai chinezesc, la începutul secolului al X-lea, pentru încheierea marilor tranzacții folosind bilete la ordin. Administrația chineză adoptă, în mod oficial,   bancnotele în anul 1024. Prima mențiune occidentală a unei forme de bancotă a fost făcută de către Marco Polo, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Prima bancă din Europa care a emis bancnote a fost Riksbank din Stockholm, în anul 1658.
Stema Alexandria
Alexandria este un municipiu și reședința județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române, pe partea dreaptă a râului Vedea, la 88 km distanță de capitala României - București. Întemeiat în anul 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu. Sus am postat stema actuală a municipiului și o poză cu sediul BRD - Alexandria.

Gheorghe Șincai * 1754 - 1816 
Liceul Gheorghe Șincai - Sfântu Gheorghe
Nu am găsit niciun fel de informații text sau foto despre Liceul Gheorghe Șincai din municipiul Sfântul Gheorghe, județul Covasna.
Gheorghe Sincai - Foto01.jpg
Gheorghe Șincai (născut 28 februarie 1754 la Râciu de Câmpie, azi Șincai, județul Mureș și decedat 2 noiembrie 1816) a fost un istoric, filolog, traducător și scriitor român, reprezentant al Școlii Ardelene.
Stema Sfântu Gheorghe Sepsiszentgyörgy
Sfântu Gheorghe (în maghiară Sepsiszentgyörgy, în germană Sankt Georgen) este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Covasna, Transilvania, România. Prima atestare documentară este din anul 1332, însă descoperirile arheologice fac dovada existenței umane încă din neolitic. În prezent localitatea numără aproximativ 56000 locuitori. Sus am postat stema actuală a municpiului și o poză cu sediul Bibliotecii județene din Sfântu Gheorghe.

Plachetă - Majestatea Sa Regele Ferdinand 
 
Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 24 august 1865 la Sigmaringen şi decedat 20 iulie 1927 la Sinaia) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române , iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

Medalion - Societatea "Principele Mircea"
Alteța Sa Regală Mircea, Principe al României, Principe de Hohenzolern (născut 13 ianuarie 1913 şi decedat 2 noiembrie 1916) a fost, oficial, cel de-al treilea băiat și cel mai mic copil al Reginei Maria şi al regelui Ferdinand. Unii ziariști ai epocii, și în urma lor unii istorici consideră, însă, că tatăl biologic a lui Mircea ar fi fost Prințul Barbu Ştirbei. Aceștia se bazează pe observația faptului că Mircea și Prințul Știrbei aveau ochi de culoare neagră, în timp ce Regina Maria și soțul ei, Regele Ferdinand, aveau ochi albaștri. Prințul Mircea a murit de febră tifoidă în toamna anului 1916, în plin Prim Război Mondial. Prințul Mircea a murit la Buftea în 1916, suferind fiind de febră tifoidă. A decedat în timp ce în apropierea orașului București se dădeau lupte, iar trupele inamice se apropiau de oraș. Familia regală a fost nevoită să îl îngroape în grabă, întrucât erau pe punctul de a se îndrepta spre Iași, oraș încă neocupat de trupele inamice. În 1941, prințul Mircea a fost reînhumat, la cererea prinţesei Ileana, într-o mică capelă la Castelul Bran, aproape de locul în care este înmormântată inima reginei Maria.
Set 3 medalioane - Societatea "Principele Mircea" 
Societatea Principele Mircea a fost înființată în anul 1916, de către Regina Maria a României, pentru a acorda asistență medico-socială copiilor sugari și mamelor lor, prin organizarea de dispensare și grădinițe de copii. În poza aplicată sunt reprezentați Regina Maria și prințul Mircea.

_______________ooOoo_____________

BON AJUTOR IARNĂ
România - 100 lei xxx - Consiliul de patronaj al operelor sociale 

Câteva vignete de pe acțiuni grecești

Detaliu vignetă de pe o bancnotă kuweitiană

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 18.06.2014

Niciun comentariu: