Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 54

CELE MAI RECENTE

MONEDE JUBILIARE

EMISE DE CĂTRE

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu data de 14 august 2013, o monedă din argint, o monedă din tombac cuprat şi un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase. Aceste monede au putere circulatorie pe teritoriul României. Reversul, comun tuturor monedelor prezintă portretul Mariei Tănase şi, în arc de cerc, inscripţia „MARIA TANASE“ şi anii între care a trăit „1913-1963“. Toate monedele sunt însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Aversul monedei din aur redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „100 LEI“, stema României şi anul de emisiune „2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei. Carcateristicile tehnice ale monedei sunt; valoare nominală - 100 lei, metal - aur, puritate - 90%, formă – rotundă, diametrul - 21 mm, greutate – 6,452 grame, calitate – proof, margine – zimțată, tiraj – 100 bucăți, preț unitar de vânzare – 1430 lei fără TVA.

Aversul monedei din argint redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 LEI“, stema României şi anul de emisiune „2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei. Carcateristicile tehnice ale monedei sunt; valoare nominală - 10 lei, metal - argint, puritate - 99,9%, formă – rotundă, diametrul – 37 mm, greutate – 31,103 grame, calitate – proof, margine – zimțată, tiraj – 600 bucăți, preț unitar de vânzare – 300 lei fără TVA.

Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „1 LEU“, stema României şi anul de emisiune „2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei. Carcateristicile tehnice ale monedei sunt; valoare nominală - 1 leu , metal – tombac, formă – rotundă, diametrul – 37 mm, greutate – 23,5 grame, calitate – proof, margine – zimțată, tiraj – 350 bucăți, preț unitar de vânzare – 80 lei fără TVA.

Maria Tănase (născută la data de 25 septembrie 1913 la București și decedată la data de 22 iunie 1963 tot la București) a fost o interpretă de muzică populară românească. S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu și a florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amamradiei. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Rădulescu”, unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinții săi, la grădină. În mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuș”. Pe 2 iunie debutează în revista Cărăbuș-Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În vara anului 1936 imprimă cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind Cine iubește și lasă și M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj. În 1938 Maria Tănase începe să colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra”, unde cânta acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moțoi. Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România. Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte, unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește Pasărea măiastră. În septembrie lansează cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr (cântec în stil popular) și Habar n-ai tu (ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu) în revista Constelația Alhambrei, pe care le imprimă apoi la „Columbia”. Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York, unde cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României). La această Expoziție au mai fost prezenți George Enescu, Constantin Brâncuși și Dimitrie Gusti. În anul 1940 Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tănase în discoteca Radioului, sub pretextul că distorsionau folcorul românesc authentic. Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în anul 1929 cântecul prototip pentru Cine iubește și lasă) și jurnalistul Stephan Roll. A avut o relație cu premierul Armand Călinescu, ucis de un comando legionar. În martie 1941 întreprinde un turneu artistic în Turcia. Cântă în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurării Teatrului de vară „Taxîm”. Aici este desemnată cetățean de onoare de președintele Turciei. La finalul acestui turneu se reîntoarce în țară. Alături de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului și muzicii românești cântă răniților din război.Interpretează câteva cântece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din data de 28 octombrie 1946. În 1952 este solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Lansează cu mare succes cântecele Dragi mi-s cântecele mele și Aseară vântul bătea (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie din vara anului 1953 de la București. Din 1954 imprimă la Radio și la casa de discuri Electrecord. A jucat pe scena Teatrului Municipal în Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi – 1945 și în Horia de Mihai Davidoglu – 1956. A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran – 1944 și rolul principal din comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzsky – 1946. A cântat în filmele Se aprind făcliile – 1939 – film pierdut, România – 1947, Ciulinii Bărăganului – 1958 și în scurt-metrajul Amintiri din București - 1958. Maria Tănase a avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cântece din toate regiunile României. În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a. În anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist Emerit. Maria Tănase a fost și agentă a Serviciului Special de Informații – SSI - condus de Eugen Cristescu. În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara, cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Bria să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București. Se stinge din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10

***

DOUĂ FOTOPASTILE

DE UMOR ROMÂNESC

_________xxx_________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

CEC

În regimul comunist exista o singură instituție de economisire a banilor, aceasta fiind Casa de Economii și Consemnațiuni, prescurtat CEC. Încă de pe băncile școlii copii erau îndrumați să economisească, din puținul lor, pe formularul Foaie de economii CEC. CEC-ul a promovat mai multe instrumente de economisire pe formularul Libret de economii CEC.Uneori se acordau dobânzi un pic mai avantajoase și câștiguri în bani sau alte bunuri (apartamente, mașini etc) ori se organizau tombole cu câștiguri pentru a atrage populația spre activitatea de economisire. În programele de radio, televiziune ori jurnalele cinematografelor deseori se prezentau reclame publicitare pentru economisire la CEC. Pe coperțile caietelor, pe cutiile cu chibrite ori pe alt suport material se prezentau interesante reclame grafice pentru activitatea de economisire a banilor prin CEC. Sus am postat logo-ul vechi și cel actual al CEC.

Sus am postat un exemplar Foaie de economie CEC, mai multe instrumente de economisre pe Librete de economii CEC și câteva reclame grafice pentru activitatea de economisire la CEC.

Chimie militară * 1923 - 15 mai - 1998

Prin Decizia Ministerială nr.297 din 8 mai 1923, publicată în Monitorul Oastei nr.28/1923, a luat fiinţă în cadrul Ministerului de Război al României un Comitet Consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic, stabilindu-se ca toate problemele de pregătire a armatei pe această linie să fie rezolvate de către Direcţia a XI-a Tehnică împreună cu Marele Stat Major. În cursul anului 1923 comisii militare au fost trimise pentru informare şi documentare asupra problemelor privitoare la ducerea războiului chimic în Anglia, Franţa şi Polonia. Cu toate greutăţile inerente începutului, apariţia primelor structuri de apărare NBC în Armata României a constituit o necesitate obiectivă izvorâtă din pericolul existenţei în arsenalele statelor a agenţilor toxici de luptă. În septembrie 1923 s-a înfiinţat în cadrul Direcţiei a XI-a Tehnică, la propunerea Comitetului Consultativ, SECŢIA a IV-a a GAZELOR DE LUPTĂ, având sediul – pe care-l păstrează în toată perioada interbelică – în cazarma Sf. Gheorghe („Malmaison”) din Bucureşti, str. Calea Plevnei, nr.1. La 1 ianuarie 1925 prin Înalt Decret Regal se creează un organ special şi permanent denumit SERVICIUL APĂRĂRII CONTRA GAZELOR (S.A.C.G.), care va centraliza şi se va ocupa de toate chestiunile având legătură cu gazele de luptă pentru trupele de uscat, marină şi aviaţie militară. În fruntea acestui serviciu este numit colonelul Popescu E. George, ajuns general de divizie la sfârşitul celui de al doilea război mondial, personalitate marcantă, căreia i-a fost încredinţată sarcina de răspundere a organizării Serviciului de Apărare Contra Gazelor în armata română. Este legiferat că acest organ de decizie se comportă şi administrează întocmai ca un corp de trupă (de valoare – regiment), având eşalon ierarhic imediat superior Direcţia a XI-a Tehnică. Are în subordine un organ central; laboratorul de studii şi experienţe; atelierul central de măşti cu anexă – depozitul central de măşti; şcoala de apărare contra gazelor; o companie Apărare Contra Gazelor(A.C.G.) şi o companie depozit. În 1926 se înfiinţează la corpurile de armată şi la divizii funcţiile de „inspector de gaze” şi, respectiv „ofiţer specializat cu gazele”. Sus am postat un semn de armă (pentru epolet) - chimie militară.

CDB - Clubul diplomatic București

Clubul Diplomatic București este situat pe Șoseaua București - Ploiești, la nr. 2B. Istoria acestui club începe din anul 1920 la inițiativa lui Alexandru Marghiloman, politician conservator, originar din Buzău, și a colnelului Greble, pe vremea primarului Dem I. Dobrescu, supranumit „primarul Târnăcop” din cauza numeroaselor lucrări de demolare şi construcţii pe care le-a demarat în Bucureşti. Alți susținători ai ideii de realizare a acestui club au fost; regina Maria, principele Barbu A. Știrbey, prințul Puiu Ghica, Max Ausschmidt, C. Argetoianu, generalul Anderson, Basarab Brâncoveanu, principele Jean Calimache, D. Chrissoveloni, principele Cantacuzin, Barbu Catargiu, principele A.D. Ghica, G. Negroponte, E. Ottulescu, M. Prager, baronul Stărcea şi mulţi alţii. Astăzi aici este cel mai îngrijit teren de golf din România: tee-urile irigate, green-urile la fel, terenul verde cam 9 luni pe an, chiar dacă are doar şase găuri. Clubul Diplomatic Bucureşti are astăzi 8 terenuri de tenis pe zgură, două piscine în aer liber, 2 restaurante (unul în Pavilionul central), driving-range, teren de baschet, mini-teren de fotbal. Sus am postat logo-ul și o fotografie actuală a Clubului Diplomatic București.

Elena Ceaușescu

Elena Ceaușescu - cu prilejul celei de-a

55-a aniversări a Partidului Comunist Român

Elena Ceaușescu (născută Petrescu 1919 şi decedată 1989) a fost politiciană, prim viceprim-ministru al României şi soția ultimului preşedinte comunist al României - Nicolae Ceauşescu. Împreună cu soţul a fost judecată de un tribunal al poporului şi revoluţiei şi condamnată la moarte prin împuşcare.

______________ooOoo______________

BANCNOTĂ DE LAGĂR