Epaminonda's Blog.....: Ro - M

CELE MAI RECENTE

MONEDE JUBILIARE

EMISE DE CĂTRE

BANCA NAŢIONALĂ

A REPUBLICII MOLDOVA

Moneda jubiliară (comemorativă) din imagine a fost emisă pentru a comemora trecerea a 125 de ani de la naşterea lui Alexandru Plămădeală. Aversul monedei prezintă stema Republicii Moldova, anul emisiunii – 2013, înscrisurile 50 lei şi Republica Moldova, iar reversul chipul lui Alexandru Plămădeală, statuia lui Ştefan cel Mare şi înscrisurile 1888 – 1940 (anul naşterii şi respectiv al morţii) şi Alexandru Plămădeală. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt; valoare nominală – 50 lei, calitate – proof, metal – argint, puritate – 99,9%, greutate – 13 grame, diametru – 24 mm, forma – rotundă, margine – zimţată, tiraj – 1000 de exemplare.

Alexandru Plămădeală (1888 – 1940) este un cunoscut sculptor basarabean din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Moneda jubiliară (comemorativă) din imagine a fost emisă pentru a comemora Anul european al cetățenilor. Aversul monedei prezintă stema Republicii Moldova, anul emisiunii – 2013, înscrisurile 100 lei şi Republica Moldova, iar reversul o compoziție abstractă de figure umane și stele şi înscrisul Anul european al cetățenilor. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt; valoare nominală – 100 lei, calitate – proof, metal – argint, puritate – 99,9%, greutate – 31,1 grame, diametru – 37 mm, forma – rotundă, margine – zimţată, tiraj – 1000 de exemplare.

Anul 2013 marchează un moment de răscruce în procesul de integrare europeană. Se împlinesc 20 de ani de la introducerea cetăţeniei europene, prin Tratatul de la Maastricht (1993). Motivul esențial pentru care 2013 a fost numit „Anul european al cetăţenilor”, este implicarea directă a cetăţenilor Europei în construirea unei Uniuni mai puternice, cu un caracter politic și mai pronunţat.

Moneda jubiliară (comemorativă) din imagine a fost emisă pentru a comemora trecerea a 125 de ani de la naşterea lui Alexei Mateevici. Aversul monedei prezintă stema Republicii Moldova, anul emisiunii – 2013, înscrisurile 50 lei şi Republica Moldova, iar reversul chipul lui Alexei Mateevici şi înscrisurile 1888 – 1917 (anul naşterii şi respectiv al morţii) şi Alexei Mateevici. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt; valoare nominală – 50 lei, calitate – proof, metal – argint, puritate – 99,9%, greutate – 13 grame, diametru – 28 mm, forma – rotundă, margine – zimţată, tiraj – 1000 de exemplare.

Alexei Mateevici (1888 – 1917) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

Ion Romanescu - Buzău

comandor de aviație în rezervă

ZBURĂTORI

El a zburat din floare-n floare,

Ea peste tot a colindat,

Dar, pentru un profit mai mare...

În grabă s-au asociat!

OM CU CARTE

Are vilă cu piscină,

Cafenea cu discotecă,

Șofer pentru limuzină,

Și-o carte-n... bibliotecă.

_________xxx_________

O INSIGNĂ

ȘI CÂTEVA
MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Gabor Baross - Expoziție Timișoara - 1891

Gabor Baross (1848 - 1892) a fost un om politic maghiar.

Universitatea din Craiova

Facultatea de medicină

Muzeul de istoria medicinei și framaciei * 1972 -X - 1982

Doctor Victor Gomoiu * 1882 - 1960

Universitatea din Craiova

Facultatea de medicină * 1976 - 1982

Demersurile de întemeiere a unei instituţii universitare în inima Olteniei au fost încununate prin apariţia ”Legii nr. 138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei”, publicată în Monitorul Oficial al Regatului României (25 aprilie 1947). Monumentala clădire a sediului central al Universităţii craiovene a adăpostit în trecut Palatul de Justiţie şi a fost concepută în spiritul academismului de şcoală franceză. Peristilul intrării principale, cele patru coloane ionice care-lmărginesc etc., într-un cuvânt, întreaga arhitectură exterioară şi interioară este compusă după principii şi cu elemente împrumutate din arhitectura clasică. A fost proiectată în 1890, de arhitectul Ion N. Socolescu. După 1972 i s-a adăugat încă o aripă, în stilul general al clădirii, destinată îndeosebi pentru extinderea bibliotecii universitare. În patrimoniul Universităţii din Craiova se regăsesc alte două clădiri istorice unde îşi au sediul Facultatea de Mecanică şi, respectiv, Facultatea de Agricultură. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul central al Universității craiovene.

Facultatea de Mecanică îşi are sediul în fostul local al Şcolii normale “Ştefan Velovan”, proiectat de arhitectul Băicoyanu şi construit între anii 1898-1901. În faţa clădirii se află bustul lui Ştefan Velovan, om de cultură şi reformator şcolar, prieten apropriat al lui Vasile Alecsandri şi Titu Maiorescu, cunoscut pedagog care a condus mai mulţi ani (1897-1926) această prestigioasă instituţie, promotor al unui current nou în didactică şi metodologie pedagogică (“velovanismul”).

Facultatea de Agricultură, o clădire masivă, construită prin osîrdia unor dascăli craioveni în frunte cu profesoara Elena Gheorghiu, pentru a sluji drept liceu de fete.

Victor Gomoiu (născut 18 aprilie 1882 la Vânju Mare, jud. Mehedinți și decedat la data de 6 februarie 1960 în București) a fost un medic chirurg și istoric al medicinei, care a îndeplinit funcția de Ministru al Sănătății și Ocrotirii Sociale în guvernul lui Ion Antonescu (4 septembrie 1940 - 14 septembrie 1940). A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 20 decembrie 1938.

Insignă - La fântâna dorului

Șimleu Silvaniei - România

"La fântâna dorului" este un festival internațional de folclor, aflat anul acesta (2013) la a XIII-a ediție. Se organizează în fiecare an în localitatea Șimleu Silvaniei, județul Sălaj. Sus am prezentat afișul din acest an al festivalului "La fântâna dorului".

Șimleu Silvaniei (în maghiară Szilágysomlyó, în germană Schomlenmarkt) este un oraș din vestul județului Sălaj, Transilvania, România, cu o populație de aproximativ 16000 de locuitori. Orașul este atestat documentar din 1251. Sus am postat fotografiile a două dintre cele mai reprezentative clădiri din Șimleu Silvaniei: Biserica catolică și Primăria.