Epaminonda's Blog.....: CSOKONYAVISONTA

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea maghiară CSOKONYVISONTA,

orașul BARCS, județul SOMOGY, și câteva trimiteri poștale

din vremuri diferite.

Toboganul acvatic

Trimiteri poștale ilustrate

O vilă

O pensiune

Vedere aeriană

xxx

"SE APROPIE ELECTORALA"

O CARICATURĂ DE

MARGARETA CHITCATII

O EPIGRAMĂ PROPRIE

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024

UN CAREU DE DEFINIȚII REZOLVAT

POTRIVITE ȘI ATRIBUITE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx___________

O MEDALIE, O PLACHETĂ

ȘI CÂTEVA INSIGNE DIN

JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Semi maratonul eroilor Invictus - Bistrița 2024

Împreună depășim orice spectacol

Invictus - România

Piesa de mai sus este o medalie realizată de către compania privată orădeană Alex Sztankovitz conferită participanților și / sau câștigătorilor la competiția sportivă Semi maratonul Eroilor Invictus. Semi maratonul Eroilor Invictus este un concurs de alergare organizat de Asociația Voluntarilor Invictus România, în parteneriat cu Primăria municipiului Bistrița și Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din aceiași localitate. Invictus România ” este un grup informal de oameni care prin propriul exemplu și exemplul camarazilor răniți reușesc să facă diferența, să schimbe, să motiveze și să inspire. Acest grup și-a propus să contribuie la cultivarea ambiției și a curajului de a depăși orice obstacol în momentele de cumpănă. Grupul aduce împreună oameni care împărtășesc valorile ilustrate de eroii noștri: perseveranța, curajul, altruismul și spiritul de sacrificiu. Scopul organizării evenimentului este de a sărbători prin sport Ziua Eroilor, 25 Mai, sărbătoare națională ce comemorează bărbații și femeile care au murit în timp ce serveau în forțele armate și, totodată, de a promova activitățile sportive de masă și beneficiului acestora asupra sănătății fizice și psihice. Reușita proiectului Invictus România se datorează în primul rând voluntarilor Invictus din toate colțurile țării, care au promovat spiritul de neînvins al luptătorilor noștri răniți, purtând tricoul #Invictus, ori de câte ori au avut ocazia, la evenimente culturale și sportive. Acest gest simbolic a contribuit la creşterea gradului de informare, în rândul publicului român, cu privire la problematica militarilor răniţi, la sensibilizarea societății civile asupra recunoştinţei care se cuvine acestora şi la nevoia de integrare a lor, pe cât posibil, în toate sferele vieţii sociale. Povestea Invictus România începe în anul 2014, atunci când un grup de voluntari militari și civili, inspirați de organizarea la Londra a primelor jocuri Invictus sub patronajul prințului Harry de Wales, al Marii Britanii, au început un proiect de educaţie care, dincolo de ideea de promovare a valorilor militare şi naţionale, şi-a propus să sensibilizeze societatea civilă asupra recunoştinţei care se cuvine camarazilor noştri răniţi în acţiuni militare și să ducă și militarii răniți români la Invictus Games. Voluntarii Invictus au ales sportul ca principal mijloc de exprimare şi s-au dedicat unei cauze la care, în timp, au subscris tot mai multe persoane, atât din mediul militar, cât şi din cel civil: motivarea și sprijinirea militarilor răniţi pentru a participa la Jocurile Invictus. Începând cu toamna anului 2014, aceștia au organizat, în spiritul Jocurilor Invictus, o serie de evenimente sportive și de fund-raising în care au angrenat și veterani din teatrele de operații, inclusiv răniți și invalizi. Conform Dex Semi maratonul este o probă atletică de alergări pe o distanță de 21,0975 km, adică jumătate din distanța specifică maratonului. În cadrul acțiunii bistrițene se organizează și concursuri de alergare pentru vârste mici, după cum urmează:

4 – 8 ani = 550 metri
9 – 11 ani = 750 metri
12 – 14 ani = 950 metri

Pentru adulți se organizează următoarele probe:

cros adulți – 5 kilometri
semi maraton ștafetă – 4 x 5 kilometri
semi maraton individual – 21 kilometri

Acest evenimentul a fost organizat în baza parteneriatului semnat de către Asoaciația Voluntarilor Invictis, Primăria municipiului Bistrița și Brigada 81 mecanizată “General Grigore Bălan” și a avut ca scop principal promovarea Zilei Eroilor, 25 Mai, sărbătoare națională ce comemorează bărbații și femeile care au murit în timp ce serveau în forțele armate și, totodată, promovarea activităților sportive de masă și a beneficiului acestora asupra sănătății fizice și psihice. Evenimentul a avut loc în Orașul Bistrița, în data de 27 Mai 2023 și a constat în parcurgerea traseului: Piața Centrală (lângă Biserica Evanghelică), str. Gheorghe Șincai – str. Alexandru Odobescu – str. Parcului – str. Ion Minulescu – str.C.R.Vivu – str. Avram Iancu – str. 1 Decembrie – B-dul Republicii – str. Gării – str. Gheorghe Șincai – Piața Centrală.

Draco (sau Dracon) a fost stindardul armatei dacilor, a costobocilor și tyrageților de pe actualul teritoriu al Moldovei precum și a traco-dacilor moesi de la sud de Dunăre. Avea forma unui cap de lup cu gura deschisă, care se continua cu un corp de balaur, confecționat din material textil sau din piele care se umfla în bătaia vântului iscând un zgomot care imita urletul lupilor îngrozind dușmanul și alcătuia o flamură serpentiformă orizontală. Capul de lup, cu gura deschisă, făcut din bronz sau argint, era fixat cu gâtul într-o prăjină. Printr-un ingenios sistem interior, sub acțiunea curenților de aer, stindardul dac producea un șuierat puternic, ce avea ca efect îmbărbătarea luptătorilor proprii și panicarea celor inamici. De asemenea, inducea o stare de nervozitate cailor inamicului, care nu mai auziseră un asemenea sunet.

C.J.E.F.S. Speranța - 1984 - Bistrița Năsăud

Insigna de mai sus a fost bătută mai mult ca sigur cu ocazia competiției sportive Speranța ce a avut loc în anul 1984 la Bistrița Năsăud sub egida CJEFS (Consiliului Județean pentru Educație Fizică și Sport) Bistrița-Năspud. CJEFS a fost un organism comunist județean subordonat (CNEFS) Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport ce avea următoarele atribuții:

stabilirea planurilor de perspectivă, orientare și conținut a educației fizice și sportului, de masă și de performanță;
îndrumarea de specialitate a activității de educație fizică și a sportului de masă;
emiterea normelor cu privire la: sistemul competițional; pregătirea, perfecționarea și atribuțiile antrenorilor, instructorilor, arbitrilor și altor cadre tehnice; planificarea și gospodărirea fondurilor destinate activității sportive; legitimarea, transferarea și clasificarea sportivilor; acordarea de titluri, distincții și diplome; profilul, funcționalitatea și regimul de administrare a bazelor sportive destinate competițiilor oficiale, precum și cu privire la alte activități de educație fizică și sport.
urmărirea respectării normelor igienico-sanitare în activitatea sportivă, la bazele de antrenamente și competiții;
desfășurarea propagandei în domeniul educației fizice și sportului;
răspunde de presa sportivă și de editarea publicațiilor de specialitate;
pregătirea și perfecționarea antrenorilor, instructorilor, arbitrilor și a altor cadre tehnice necesare activității de educație fizică și sport;

C.N.E.F.S. - Consiliul Național Pentru Educație Fizică și Sport

Pe fondul numeroaselor schimbări ale denumirii forului sportiv național și al modului de organizare a mișcării sportive naționale se înscrie și apariția (Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport (C.N.E.F.S.). Prin rezolutia adoptata la conferinta din 1967 in locul U.C.F.S. s-a infiintat Consiliul National de Educatie Fizica si Sport (CNEFS) organul central de specialitate, investit de stat cu atributii prevazute in Legea nr. 29 din 1967 cu privire la dezvoltarea activitatii de educatie fizica si sport. Acest organism avea reprezentare în fiecare județ și în muncipiul București; In cadrul C.N.E.F.S. isi desfasurau activitatea doua sectii: Sectia sport de performanta si pregatire olimpica si Sectia sport de masa si economica. În teritoriu, activitatea era condusa de Consiliile Judetene de Educatie Fizica si Sport (C.J.E.F.S.), subordonate C.N.E.F.S. In data de 30 decembrie 1989, la cateva zile dupa evenimentele ce au condus la schimbarea vechiul regim, s-a infiintat un nou for conducator: Ministerul Sporturilor.

"Codrișorul" - Bistrița - România

Ansamblul folcloric “Codrișorul” este o apreciată instituție de cultură (formație artistică de muzică și dansuri populare tradiționale) care funcționează în cadrul Casei de cultură a Sindicatelor din municipiul Bistrița, județul Bistrița Năsăud. Adresa de corespondență a ansamblului și locul unde repetă este: Strada Al. Odobescu, nr. 3. Ansamblul are o mare tradiție, fiind înființat în anul 1969. De-a lungul vremii acest ansamblu a susținut numeroase spectacole pe scene din România dar și peste hotare, bucurându-se de frumoase aprecieri.

Placheta - Mărul de aur - Bistrița / România 40 ani

Produsul medalistic de mai sus este o plachetă care marchează a 40-a ediție a Festivalului de satiră și umor ”Mărul de Aur”, organizat de Primăria Bistrița prin Centrul Cultural Municipal și Casa de Cultură a Sindicatelor. “Mărul de Aur” este un act cultural emblematic pentru Bistrița, un eveniment devenit tradiție.”Mărul de Aur” aduce an de an zâmbetul pe buze și veselie” la Bistrița. Festivalul cuprinde trei mari secțiuni de concurs. Prima secțiune se adresează caricaturiștilor din România și din întreaga lume, concurs care se finalizează cu un Salon Internațional de Grafică Satirică. Cea de-a doua secțiune de concurs se adresează scriitorilor de literatură umoristică din România și din ținuturile românești din afara granițelor, iar cea de-a treia secțiune de concurs se adresează grupurilor și interpreților individuali de umor. Întreaga acțiune se finalizează se finalizează cu un spectacol de galăm intitulat chiar Gala umorului. A 40-a ediție a festivalului s-a desfășurat sub genericul ,,Terapie prin râs”, care s-a bucurat printre alții de prezența marilor actori Horațiu Mălăele și Dorel Vișan.

Inspectoratul pentru situații de urgență

"Bistrița" al județului Bistrița Năsăud

Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Bistrița” al județului Bistrița Năsăud, cu sediul în Strada Drumul Sigmirului, nr. 16, municipiul Bistrița s-a înființat în data de 15.12.2004, în baza Ordinului ministrului administrației și internelor nr.I/0671 din 01.12.2004 prin unificarea:

Grupului de Pompieri "Bistrița" al județului Bistrița-Năsăud;
Inspectoratul de Protecție Civilă al județului Bistrița-Năsăud iar începând cu data de 15.07.2007 a fost reorganizat prin intrarea în vigoare a noului stat de organizare aprobat prin Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr.07684 din 28.06.2007.

Inspectoratul este constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență în scopul asigurării managementului situațiilor de urgență pe tipuri de risc din competență. Activitatea inspectoratului este coordonată de prefect, conform prevederilor Legii nr.340/2004 privind instituția prefectului, cu modificările și completările ulterioare. Inspectoratul este unitate cu personalitate juridică, inspectorul șef are calitatea de ordonator terțiar de credite și se subordonează nemijlocit inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Are misiunea de a asigura, în zona de competență (județul Bistrița-Năsăud), în mod unitar și profesionist, apărarea vieții și sănătății populației, a mediului înconjurător, a valorilor materiale și culturale, pe timpul producerii unor incendii, accidente, fenomene meteo periculoase sau a altor situații de urgență. Obiectivul general al inspectoratului este îndeplinirea misiunilor de protecție a populației, bunurilor și mediului în situații de urgență și protecție civilă, prin realizarea următoarelor acțiuni principale:

asigurarea cadrului legal și a condițiilor necesare funcționarii optime;
înființarea, organizarea și operaționalizarea structurilor pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență ale autorităților publice locale.

Scopul activităților desfășurate de inspectorat este îndeplinirea misiunilor de protecție a populației, bunurilor și mediului în situații de urgență și protecție civilă, prin realizarea următoarelor obiective principale:

pregătirea preventivă și protecția prioritară a populației;
realizarea condițiilor necesare supraviețuirii în situații de urgență;
participarea la protecția valorilor culturale, arhivistice, de patrimoniu și a bunurilor materiale, precum și a mediului;
desfășurarea pregătirii profesionale a personalului organismelor specializate și serviciilor de urgență;
organizarea și executarea intervenției operative pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de urgență;
constituirea rezervelor de resurse financiare și tehnico-materiale specifice.

Bistrița - 1981

Localitatea Bistrița s-a închegat și s-a dezvoltat ca urmare a faptului că în regiunea din colțul de nord-est a Transilvaniei, intrată la începutul evului mediu între posesiunile regale, fundus regius, au fost instalați începând cu domnia regelui Geza al II-lea al Ungariei, grupuri de flamanzi, valoni, saxoni, bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele generic de sași, înzestrați cu o serie de drepturi și libertăți care le-au conferit un statut social și economic privilegiat, proces care s-a petrecut după mijlocul secolului al XII-lea. Prima mențiune a localității datează din anul 1241 când codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările distruse de către mongoli și „oppidum Nosna”, numele dat de către coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița. Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce, Bystriche). Marea invazie mongolă din anii 1241-1242 a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau dezvoltate economic. Multe erau apărate de către Kirchenburgen - biserici fortificate cu ziduri masive. După această invazie Bistrița își revine, devenind posesiune a reginei regatului maghiar, pentru ca în 1285 să sufere din nou serioase distrugeri, în urma celei de-a doua năvăliri tătare, se pare, mai devastatoare decât cea din 1241. Între anii 1325-1329, în urma presiunii sașilor, regele Carol Robert de Anjou a acceptat o reformă administrativă, în locul comitatelor formându-se scaune și districte, entități juridice și administrative tipice în regatul ungar pentru grupuri privilegiate cu drepturi de autonomie. Prin poziția sa geografică Bistriței îi este consacrat statutul de centru al regiunii beneficiară de privilegii, Nösnerland. De altfel, în cele mai timpurii izvoare care menționează așezarea, legate de invazia mongolă de la 1241, era înregistrată sub numele de Nosa, figurând în șirul localităților importante, opido (târg) Nosa, care au avut de suportat pierderi majore. După acest dramatic moment localitatea, intrată sub autoritatea unui comite regal, se reface rapid și la cea de-a doua invazie din anul 1285 reacția comunității bistrițene va fi mult mai bine coordonată. Prezența ca reprezentant al regalității a unui comite, atestat documentar la 1274, presupune și existența unei mici fortificații în care acesta își avea reședința, documentele înregistrând un „turn de piatră” care era situat cel mai probabil în extremitatea de nord-est a așezării medievale, nu departe de mănăstirea franciscană, și care va fi inclus mai târziu în sistemul de apărare al orașului. Astfel poate fi explicată planimetria cetății, consemnată în planul din anul 1736, cu un turn, fostul donjon, înconjurat de ziduri și șanțuri, resturi ale mai vechilor centre de putere.

Bistrița (în germană Bistritz, Nösen și în maghiară Beszterce) este un municipiu și reședința județului Bistrița – Năsăud, provincia istorică Transilvania, România. Împreună cu cele șase localități componente: Unirea, Slătinița, Ghinda, Viișoara, Sigmir și Sărata, localitatea se întinde pe o suprafață de 14547 hectare și numără aproximativ 75000 de locuitori. Prima atestare documentară a orașului provine din anul 1241. Sus am postat stema actuală și stema veche a orașului Bistrița. Mai jos admiri pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură dar și trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite, din orașul Bistrița.

Casa Argintarului

Biserica evanghelică

Filiala Băncii Naționale a României

Biserica greco - catolică

Biserica catolică și Hotelul Fritsch

Șugaletele

Casa de cultură a sindicatelor

Gimnaziul evanghelic

Cazarma Franz Joseph

Biserica greco ortodoxă

Bistrița-Năsăud este un județ din provincia istorică Transilvania, România, care se învecinează cu județele Cluj la vest, Maramureș la nord, Suceava la est și Mureș la sud. Din punct de vedere administrativ județul este compus dintr-un municipiu – Bistrița, 3 orașe – Beclean, Năsăud și Sângeorz - Băi precum și 58 de comune cu 235 de sate. Județul numără aproximativ 278000 de locuitori, se întinde pe o suprafață de 5355 kilometri pătrați și are reședința administrativă în municipiul Bistrița. Deasupra am postat stema și harta actuală a județului Bistrița-Năsăud. Mai jos am postat fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură, dar și unele trimiteri poștale din vremuri diferite din acest județ.