STATELE AMERICANE - KANSAS

KANSAS

Este unul dintre statele vestului mijlociu al Statelor Unite ale Americii, 

situat în partea centrală a părții continentale a Uniunii. 

Numele statului este omonim cu numele râului care îl străbate, 

care la rândul său provine din limba Sioux, Kansa, 

semnificând "Oameni ai vântului de sud". 

Kansas a intrat în Uniune ca cel de-al treizeci şi 

patrulea stat al acesteia la 29 ianuarie 1861.

Suprafaţa statului este de 213096 km.p., 

la o populaţie de 2,7 milioane de locuitori, 

capitala statului fiind Topeka iar cel mai mare oraş - Wichita. 

Sigiliul oficial al statului;

Steagul oficial al statului;

Mai jos admiri câteva monumente arhitectonice 

specific americane din capitala statului american - Topeka.

Capitoliul (Sediul guvernului statului)

Şcoala superioară

Spitalul Santa Fe 

Vedere generală

Mai jos admiri câteva monumente de arhitectură specifice 

celui mai mare oraş al statului Kansas - Wichita.

Universitatea prietenilor

Muzeul pompierilor

Hotelul Falls

Muzelul aviaţiei

Cascade pe râul Wichita

Cazinoul

Vedere generală

Mai jos admiri câteva instrumente financiare 

emise de către statul american Kansas.

Bancnotă - 2 dolari xxx - Kansas State Savings Bank

Certificat - Kansas - 1000 acţiuni 1900

Compania The Klondyke Cripple Creek & Galena Mining 

Bond - Kansas - 1000 dolari 1878

Compania Kansas Rolling Mill 

Cec - Kansas - Valley Falls - 1 / 50 cenţi xxx  

Mercahnts & Daily Savings Club

Monedă - Kansas - 0,25 dolari 2005 - G.Washington

George Washington (1732 - 1799) a fost un general și om de stat american, militant și factor activ în obținerea independenței față de Regatul Unit a coloniilor din America de Nord. A fost ales şi a condus, fiind primul preşedinte al statului nou creat, Statele Unite ale Americii, între anii 1789 - 1797.

Medalie - Kansas * 1861 - 1961 - Centenarul statului

Medalie - Poliţia Kansas

Insignă - Pompieri Kansas

Insignă - Universitatea Kansas

Jetoane - Kansas

Câteva ornamente decorative marginale 

de pe certificate şi bonduri 

emise de către statul american Kansas.

Câteva vignete de pe certificate şi bonduri 

emise de către statul american Kansas.

Vignetă de pe o bancnotă emisă de către statul american Kansas

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

George Bernard  Shaw

scriitor irlandez (1856 - 1950)

• Virtutea nu constă în abţinerea de la viciu, ci în nedorirea lui.
• Oamenii dau întotdeauna vina pe împrejurări pentru ceea ce sunt.
• Omul raţional se adaptează la lume; cel iraţional continuă să adapteaze lumea la el. 

__________xxXxx__________

CÂTEVA INSIGNE,

UN JETON ŞI O PLACHETĂ

DIN JUDEŢUL HUNEDOARA

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).     

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declansarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. 

Insignă * 1884 - 1984

100 de ani de minerit la Lupeni

Lupeni (în germană Schylwolfsbach, în traducer "Pârâul Lupului pe Jiu") este un municipiu din judeţul Hunedoara, cu o populaţie de aproximativ 30000 de locuitori. Așezarea este atestată documentar din anul 1770, dar există mărturii ale existenței oamenilor în această zonă încă din Comuna Primitivă, fapt dovedit de descoperirile în peștera din muntele Straja-Lupeni, unde s-au găsit obiecte vechi de ceramică. Sus am postat stema localităţii şi o cladire inconfundabilă - Palatul cultural "Minerul" din Lupeni.

Insignă - Grupul şcolar minier - Vulcan 

Grupul şcolar minier din Vulcan pregăteşte specialişti cu pregătire medie pentru industria minieră a cărbunelui (muncitori, tehnicieni şi maiştri). Istoria acestei unităţi de învăţământ a început la data de 15 martie 1921, când s-a înfiinţat Şcoala profesională comunală. 

Insignă - XXX - oraş Vulcan

Vulcan (mai demult "Jiu-Vaidei-Vulcan", germană Wulkan, maghiară Vulkán ori Zsilyvajdejvulkán) este un municipiu din judeţul Hunedoara, care numără aproximativ 23000 de locuitori. Sus am postat stema localităţii şi clădirea Primăriei din Vulcan. 

Jeton - Beutură - 200 lei

Asociaţia de consum a personalului 

de la Uzinele şi Minele de Fier din Hunedoara 

Filiala Ghelar

Ghelari (alternativ Ghelar) este un sat şi reşedinţa comunei Ghelari din judeţul Hunedoara, în Ţinutul Pădurenilor, de pe valea râului Cerna. Prima atestare documentare scrisa, referitoare la minele de fier din Tinutul Padurenilor, apare pentru prima oara într-un document din anul 1493: „oppidum Hunyad, ville volachales et montane ferri de Hunyod”.

Plachetă - A XXIV-a reuniune a colecţionarilor de insigne

Expo - XXIV - Aninoasa - 1998 - România

Primăria oraşului Aninoasa * 1913 - 1998

Aninoasa este un oraș în judeţul Hunedoara, România. Are o populație puţin peste 5000 de locuitori, fiind declarat oraș în 1989. Orașul Aninoasa este un oraș destul de sărac, foarte aproape de Petroșani. În fapt, Aninoasa poate fi considerată un fel de comună suburbană, un fel de satelit al acestuia, sau al Vulcanului, un alt municipiu vecin. Sus am postat stema şi intrarea ăn localitate.

În Aninoasa, multă vreme, s-a exploatat cărbune. Acum, însă, nu mai este cazul, mina fiind închisă în urma reformelor începute în 1997. Exploatarea carbonifera de la Aninoasa si-a inceput activitatea in 1890, cand geologii au confirmat ca exista carbune de calitate in Valea Jiului. in 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni fiind amplificata mereu. Se exploateaza zacamintele de carbuni, care se prelucreaza in localitatea Vulcan. Prima localitate pe Jiul de Vest este Iscroni - veche asezare fondata, se spune, de colonisti plecati din Rau Barbat, de unde si vechea denumire a localitatii Barbatenii de Jos. Din punct de vedere al organizarii administrative-teritoriale, pana in anul 1968 orasul a fost organizat in doua comune: Aninoasa si Iscroni. in anul 1989 Aninoasa a primit statutul de oras, datorita importantei economice pe care o are in economia Vaii Jiului. Primele lucrari de prospectiune in bazin se pare ca se realizeaza incepand din anul 1835, moment in care se afirma prezenta carbunelui de buna calitate. In 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni. O galerie s-a inceput in malul de vest al vaii, in zacamant principal, la cota 670 m si s-a continuat pana ce a traversat toata coama dealului si a ajuns in Valea Piscului. In coasta de est a vaii s-a sapat o alta galerie la orizontul "Dalja". Pentru a scoate productia de la Aninoasa, "Societatea Brasoveana" va instala in 1892 un funicular de 4200 m lungime, pana la mina "Petrosani-Vest", actionat de o masina cu aburi, construita de uzinele "Obach" din Viena, iar in 1914 un al doilea funicular paralel cu primul. Din anul 1894 mina Aninoasa va trece in proprietatea societatii Salgotarjan cu sediul la Budapesta, prin falimentul "Societatii Brasovene". Dupa 1 decembrie 1918, mina Aninoasa a intrat in componenta "Societatii Petrosani", societate cu capital romanesc ce va prelua toate exploatarile din Valea Jiului, in perioada interbelica. Sus este ceea ce a mai rămas din Exploatarea miniera Aninoasa. Trist...!

Județul Hunedoara este situat în provincia istorică Transilvania, România, pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni. Specific acestui județ este faptul că își are reședința în municipiul Deva și nu în Hunedoara. Județul se întinde pe o suprafață de 7063 km.p. și numără aproximativ 486000 de locuitori. Ca subdiviziuni administrative județul este compus din 7 municipii - Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petroșani și Vulcan, 7 orașe - Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria, Uricani și 55 de comune. Sus am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Hunedoara, dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura hunedoreană.

Prefectura județului Hunedoara

Biserica reformată calvină - Brad

Biserica veche - Densuș

Biserica catolică - Brad

Gara - Brad

___________ooOoo__________

DEŢINĂTORI 

AI PREMIULUI NOBEL

PE BANCNOTELE LUMII

Danemarca - 500 coroane 1997

Niels Henrik David Bohr (1885 - 1962) a fost fizician danez de origine evreiască, care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice. Niels Bohr a fost profesor de fizică și directorul Institutului de Fizică Teoretică din Copenhaga. Este autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost distins cu Premiul Nobel pentru fizică în anul 1922. Interesant de ştiut este faptul că şi fiul său, Aage Niels Bohr, a primit premiul Nobel în anul 1975, iar fratele său, Harald Bohr, a fost un cunoscut matematician. 

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 19.04.2013