Epaminonda's Blog.....: Mo - M

1. În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă care omagiază sportul Haltere. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22 g” în exergă, iar pe revers imaginea stilizată a unui sportiv care ridică haltere și logoul Comitetului Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova în plan central,inscripția cu majuscule „HALTERE” în partea de jos.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:

Data emiterii – 27 decembrie 2024
Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
Seria – Performanțele sportului moldovenesc
Tema - Haltere
Valoare nominală: 50 lei;
Calitate: proof;
Metal: argint;
Compoziție: 999/1000;
Greutate: 22 grame;
Diametru: 35 mm;
Formă: rotundă;
Margine: zimțată
Tiraj: 300 exemplare.

Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova (CNOS) este o organizație sportivă din Republica Moldova, care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice și ale statutului propriu. El acționează pentru dezvoltarea și sprijinirea mișcării olimpice în Republica Moldova, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport și a idealurilor olimpice. Organizația a fost fondată la 29 ianuarie 1991, ea devenind membră a Comitetului Olimpic Internațional (CIO) în 1993. Comitetul se implică în pregătirea sportivilor moldoveni pentru a permite participarea lor la Jocurile Olimpice. De asemenea, face parte din Comitetul Olimpic European. Sediul CNOS al Republicii Moldova este pe Str. Pușkin nr. 11 din orașul Chișinău. Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova organizează, împreună cu federațiile naționale ale sporturilor olimpice, selecția și pregătirea sportivilor, asigurând reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum și la competițiile regionale, continentale și intercontinentale, organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic.

Haltere este un sport în care oamenii ridică greutăți mari care sunt formate din discuri de diferite greutăți puse pe capetele unei bare. Bara olimpică standard goală (fără discuri montate și fără bucşele de fixare de câte 2,5 kg) are greutatea de 20 de kg pentru bărbați și 15 kg pentru femei. Este un sport olimpic, dar poate fi practicat și de amatori. Există două stiluri: smuls (constă în ridicarea halterei cu ambele brațe printr-o singură mișcare continuă) și aruncat (constă în ridicarea halterei până la piept, apoi în înălțarea ei prin întinderea brațelor în sus). În trecut mai exista un stil, „împins”, care însă a fost scos dintre stiluri. Competiția de regulă începe cu stilul smuls la care fiecare concurent are dreptul la trei încercări. Încercarea se consideră reușită sau nereușită în baza regulamentului existent. După ce se încheie competiția la smuls se trece la aruncat la care din nou, fiecare sportiv are dreptul la trei încercări. Iată categoriile în care evoluează concurenții în funcție de masa lor corporală:

La bărbați: 55 kg, 61 kg, 67 kg, 73 kg, 81 kg, 87 kg, 89 kg, 96 kg, 102 kg, 109 kg și + 109 kg
La femei: 45 kg, 49 kg, 55 kg, 59 kg, 64 kg, 71 kg, 76 kg, 81 kg, 87 kg și + 87 kg

2. În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă care omagiază sportul Lupte libere. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22 g” în exergă, iar pe revers imaginea stilizată a două sportive aflate în proces de luptă și logoul Comitetului Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova în plan central și inscripția cu majuscule „LUPTE LIBERE” în partea de jos.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:

Data emiterii – 27 decembrie 2024
Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
Seria – Performanțele sportului moldovenesc
Tema - Lupte libere
Valoare nominală: 50 lei;
Calitate: proof;
Metal: argint;
Compoziție: 999/1000;
Greutate: 22 grame;
Diametru: 35 mm;
Formă: rotundă;
Margine: zimțată
Tiraj: 300 exemplare.

Luptele sunt o disciplină sportivă în care doi adversari se înfruntă direct, folosindu-și forța fizică și tehnica pentru a câștiga puncte prin diverse metode de punctaj. Luptele sunt sport olimpic, la olimpiade întrecerile axându-se pe două stiluri: lupte libere și lupte greco-romane. Luptele sunt organizate pe categorii, după greutatea luptătorilor (pentru seniori, acestea sunt 59, 66, 71, 75, 80, 85, 98 și 130 kg la lupte greco-romane masculin; 57, 61, 65, 70, 74, 86, 97 și 125 kg la lupte libere masculin; și 48, 53, 55, 58, 60, 63, 69, și 75 kg la lupte libere feminin. Ambele tipuri de lupte sunt supervizate de arbitri și judecători, supravegheate de medici, au durata de 2 – 3 minute cu pauze de 20 – 30 secunde și includ multe și diverse reguli de respectat. O luptă liberă poate fi câștigată în modurile următoare:

prin tuș
prin accidentare
prin 3 avertismente date adversarului pe parcursul unui meci s
două faulturi la picior
În lupta greco romană se poate câștiga:
prin superioritate tehnică
prin forfait/abandon
prin descalificare
la puncte (având cel puțin 1 punct în plus după celor două reprize).

3. În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema 400 de ani de la nașterea Mitropolitului Dosoftei. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22,0 g” în exergă, iar pe revers efigia Mitropolitului Dosoftei în plan central, inscripția cu majuscule „MITROPOLITUL DOSOFTEI 1624-1693” în arc de cerc.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:

Data emiterii – 27 decembrie 2024
Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
Seria – Personalități
Tema - 400 de ani de la nașterea Mitropolitului Dosoftei
Valoare nominală: 50 lei;
Calitate: proof;
Metal: argint;o
Compoziție: 999/1000;
Greutate: 22,0 grame;
Diametru: 35 mm;
Formă: rotundă;
Margine: zimțată
Tiraj: 300 exemplare.

Dosoftei (la naștere: Dimitrie Barilă) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător, care s-a născut la data de 26 octombrie 1624 la Suceava și a decedat în data 13 decembrie 1639, în localitatea ucrainiană de azi – Zolkiev. A studiat la Iași și Liov. Urmare a relațiilor sale cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, aflat acolo, a adus în țară un teasc de tipografie cu litere, cu care a tipărit la Mitropolia din Iași cărți liturgice, unele in traducere proprie. A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești. În anul 1975, în semn de omagiu față de marele cărturar Dosoftei, unul dintre primii care au promovat tipărirea de cărți în limba română, a fost dezvelită o statuie din bronz realizată de către sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu. Mitropolitul și cărturarul moldovean Dosoftei Barilă (1624-1693) a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa din 5-6 iulie 2005, pentru viața pilduitoare, evlavia călugărească și înțelepciunea sfântă, în tâlcuirea cuvântului lui Dumnezeu, având data de prăznuire anuală la 13 decembrie.

Stema de Stat a Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: albastru, galben și roșu. Stema de Stat a Republicii Moldova este simbolul oficial major al suveranităţii şi independenţei, al unităţii şi indivizibilităţii Republicii Moldova.

XXX

O PASTILĂ DE UMOR

UN CAREU

DE DEFINIȚII REZOLVAT

OAIA - SIMBOL NAȚIONAL

OPINIE PUBLICĂ - Mihai Frunză

O EPIGRAMĂ PROPRIE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

____________xxx____________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Medalia Ordinului "Virtutea Aeronautică" 1931 - 2000

clasa a 1-a - militari - la vreme de război

Ordinul Virtutea Aeronautică este destinat răsplătirii aviatorilor. A fost creat de regele Carol al II-lea, prin Decretul regal nr. 2895 din 31 iulie 1930, fiind primul ordin nu numai din România, ci şi din lume creat special pentru aviatori. Este de același rang cu Ordinul Virtutea Militară. Ordinul are patru clase. Prima variantă a ordinului a fost realizată în anul 1930, având clasele „Cruce de Aur”, „Cavaler”, „Ofițer” și „Comandor”; Pentru fiecare variantă s-au oferit două tipuri după caz: "de Pace" fără spade și "de Război" cu spade. În anul 2000 prin Legea nr. 29 s-au instituit noi ordine și medalii aferentă sub aceiași denumire. Aici vă prezint câteva informații despre Medaliile Virtutea Aeronautică. Medalia Virtutea Aeronautică cu însemn de pace este asimilată în ierarhie, la clase egale, cu medaliile cu însemne de pace Virtutea Militară şi Virtutea Maritimă, iar Medalia Virtutea Aeronautică cu însemn de război este asimilată în ierarhie, la clase egale, cu medaliile cu însemne de război Bărbăţie şi Credinţă şi Virtutea Maritimă. Medalia Virtutea Aeronautică cu însemn de pace se prezintă astfel: pentru militari, sub două forme cu valoare ierarhică egală: însemnul şi bareta; pentru civili, sub o singură formă: însemnul. Însemnul de pace şi de război al Medalie Virtutea Aeronautică este o piesă circulară, care are pe avers redată efigia unei tinere purtând o cască înaripată. Însemnul de război al Medaliei Virtutea Aeronautică se deosebeşte de însemnul de pace al Medaliei Virtutea Aeronautică prin aplicarea între medalie şi semicunună a două spade încrucişate cu vârfurile în sus. Medalia Virtutea Aeronautică cu însemne de pace şi de război se poate acorda: maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate, în rezervă sau în retragere, militarilor în termen, militarilor angajaţi şi personalului civil fără studii superioare care lucrează în ministere cu responsabilităţi în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, aparţinând forţelor aeriene şi aviaţiei civile; maiştrilor militari, subofiţerilor, militarilor şi personalului civil aparţinând forţelor aeriene ale statelor cu care România are relaţii de colaborare în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Medalia Virtutea Aeronautică se conferă de Preşedintele României prin decret, în baza propunerilor de decorare individuale făcute, potrivit art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea 29/2000, de miniştri pentru persoanele din domeniul lor de activitate. Medalia Virtutea Aeronautică cu însemne de pace şi de război cuprinde 3 clase. Acestea sunt în ordine crescătoare următoarele: clasa a III-a; clasa a II-a și clasa I. Medalia Virtutea Aeronautică cu însemn de pace se poate acorda nelimitat pentru clasele a III-a şi a II-a şi este limitată la 1.000 de membri pentru clasa I, având însemne deosebite pentru militari şi civili.

Crăciun fericit - România 2006

Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu

și vei chema numele lui Iisus (Luca 1.31)

Crăciunul sau Nașterea Domnului este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (stil nou – calendar gregorian) sau 7 ianuarie (stil vechi – calendar iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește și în ziua următoare. La începutul secolului al XX-lea Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini, cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”. Evanghelia canonică a lui Luca, cât și cea a lui Matei descriu pe Iisus ca fiind născut în Betleem (din Iudea controlată de romani), din mamă fecioară, într-i iesle. Îngeri apar și declară că Iisus este un salvator al întregii omeniri și păstorii vin ca să-l adore. În relatarea lui Matei, cei trei magi urmează o stea până la Betleem pentru a aduce daruri lui Iisus, născut ca regele iudeilor. Regele Irod ordonă masacrul tuturor băieților din Betleem care au mai puțin de doi ani, dar familia lui Iisus fuge la timp în Egipt, iar mai târziu se restabilește în Nazaret.Pe teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu steaua, pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Timp de 40 de zile înainte de sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în ziua de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (20 decembrie) este un moment important ce anticipează Crăciunul.

Moș Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae (în engleză: Santa Claus) care și-a făcut apariția în secolul I. Pe atunci el era îmbrăcat în verde. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (24 spre 25 decembrie). Conform unei legende, tradiția cadourilor în noaptea de 24 decembrie spre 25 decembrie ar proveni de la Martin Luther care ar fi propagat din anul 1535 aceasta datină numită Christkindl ca o alternativă a obiceiului catolic Nikolaustag de pe 6 decembrie. Multă vreme în familiile catolice a fost menținută mai departe tradiția cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost să trezească interesul copiilor pentru Cristos și să-i îndepărteze astfel de datina catolică a cadourilor de Nikolaus, ea fiind un mod de venerație a catolicilor pentru sfinți, lucru interzis protestanților. Conform unei alte legende, Luther ar fi fost profund impresionat de cerul înstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce în cuvinte pentru familia sa, așa că a tăiat un brad, l-a pus în casă și a pus lumânări în el și le-a aprins. Conform legendei, aceasta ar fi originea bradului de crăciun.

C.C.F.S. - R.P.R. - Campionatele internaționale de atletism 1956

Atletismul apare in Romania la sfarsitul secolului XIX, la initiativa studentilor care studiau in tarile occidentale. In timpul vacantelor, acestia promovau atletismul organizand competitii de alergari, sarituri si aruncari. Primul concurs organizat de atletism are loc in 1882 la Bucuresti, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava si Matei Basarab. Treptat, creste interesul pentru activitatea sportiva, in general, si atletism, in particular. Se organizeaza curse care atrag un numar mare de concurenti, se contureaza o literatura de specialitate si sunt organizate competitii pe criterii de varsta. Mai mult, cu prilejul serbarilor scolare sunt introduse intreceri la alergari si sarituri la mai multe licee din diverse orase. In 1912, se infiinteaza Comisia de atletism, alergari pe jos si concursuri, parte din Federatia Romana a Societatilor Sportive. Acea comisie este de fapt precursoarea Federatiei Romane de Atletism (FRA), a 19-a federatie pe lista mondiala, care in 1923 se afiliaza la IAAF. Primele Campionate Nationale ale Romaniei sunt organizate in 1914, la 16 probe, si se adreseaza doar barbatilor. Un an mai tarziu, in 1915, se inaugureaza la Bucuresti primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul Tineretului. Abia din 1922, femeile vor avea propriile competitii, iar trei ani mai tarziu vor fi organizate primele Campionate Nationale feminine, precum si primele Campionate pentru juniori. In 1928, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, o delegatie a Romaniei formata din 10 atleti si 2 atlete participa pentru prima data la o astfel de competitie, iar in acelasi an debuteaza Campionatele Universitare din Romania. In 1930, la Atena, atletii romani se claseaza pe locul al doilea, la prima editie oficiala a Jocurilor Balcanice, iar in 1934, la editia inaugurala a Campionatelor Europene, participa 4 atleti romani. In 1937, FRA organizeaza, pentru prima data in Romania, Jocurile Balcanice, iar in 1948debuteaza seria Campionatelor Internationale ale Romaniei, nelipsite din Calendarele Anuale ale FRA. Incepand cu anul 1952, atletii romani participa cu regularitate la toate marile competitii mondiale si europene si scriu, cu fiecare medalie, istoria atletismului romanesc.

Jeton - V.S. - 10 lei

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Nu există informații despre ce ar putea însemna acest jeton dar pot presupune că era un mijloc de garantare a retribuirii veselei, tacâmurilor, halbelor sau paharelor după ce s-a servit din ele. Luând exemplul unei berarii se înțelege că atunci când clientul își comanda o halbă cu bere plătea în plus și suma de 10 lei, chipurile – contravaloare halbei. După ce consuma, el preda halba vânzătorului și își reprimea cei 10 lei plătiți. Astfel se manifesta o grija sporită pentru vesela, tacâmurile, paharele sau halbele localului de alimentație publică. Literele V și S reprezentau probabil inițialele numelui proprietarului localului.

Merite sportive - R.P.R. - 1943

Produsul medalistic de mai sus este o veche plachetă, realizată - de reținut- în anul 1943, prin care se încerca stimularea mișcării sportive în România. Atrage atenția calitatea precară de realizare a plachetei pe care cu greu se disting două grupuri de sportivi care se pare că poartă niște drapele, o stemă a țării cu înscrisul RPR (Republica Populară Română) insuficient de clar reprezentată și sub ea (un lucru foarte interesant) altă stemă care îngemănează simbolurile agriculturii, industriei și culturii (spicul de grâu, roata dințată și cartea deschisă). Apreciez că această plachetă este o piesă document important a acelor vremuri.

Spartachiada tineretului 1956 (aruncarea greutății)

Spartachiada este o competiție sportivă de amploare care cuprindea mai multe sporturi și care se desfășoară în mai multe etape eliminatorii. Funcție de domenii și feluri de activitate, dar și funcție de anotimp se cunosc: spartachiade militare, școlare de iarnă, de vară, sindicale, republicane, ale tineretului, ale satului, etc

Aruncarea greutății este o disciplină sportivă care aparține de atletism. Greutatea este o bilă de metal cu diametrul între 110 – 130 mm, care cântărește 7,26 kg la bărbați si 4 kg la femei. Tehnica este aruncarea bilei cu o mână de la umăr dintr-un cerc cu diametrul de 2,135 m.

__________ooOoo__________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

CU CUPOANE DETAȘABILE