Epaminonda's Blog.....: DENTERGHEM

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură și

arhitectură din localitatea belgiană DENTERGEM, provincia

FLANDRA DE VEST, regiune FLANDRA, și câteva trimiteri

poștale din vremuri diferite.

Turla bisericii

Biserica

Țesătoria

Monumentul eroilor din războiul 1914 - 1918

Castelul Val Olsene

Biserica Dorpplaals

Proprietatea Visscher

Trimiteri poștale ilustrate

Vedere generală

xxx

"PRECEDENT JUDICIAR

SAU NORMALITATE"

O CARICATURĂ DE

MARGARETA CHITCATII

POTRIVITE ȘI ATRIBUITE

O EPIGRAMĂ PROPRIE

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024

UN CAREU DEFINIȚII REZOLVAT

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_________xxx_________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL ARGEȘ

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung 1521

Istoria României

Piesa de mai sus o medalie realizată de o companie privată străină ce omagiază Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung din anul 1521. Pe avers se distinge o clădire musceleană neidentificată, un fragment al scrisorii si o călimară având introdusă în ea o pană de scris. Reversul suscită oarece comentarii în sensul că pajura centrală, având crucea în cioc, nu prea seamănă cu acvila de pe stema națională a României ci mai mult cu pajura de pe stema națională a statului european – Germania.

Orgoliul ne este totuși liniștit deoarece reversul redă aproape fidel stemele celor cinci provincii istorice românești: Țara Românească, Moldova, Transilvania, Dobrogea și Banatul.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. Ea a fost descoperită în anul 1894 de către Frierdrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale otomanilor la Dunăre și trecerea lui "Mahamet-Beg" prin Țara Românească. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans Benkner) a fost redactată probabil în 29 – 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung Muscel. În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Prin această scrisoare Johannes Benkner, judele Brașovului, este informat despre o invazie a turcilor asupra Ardealului și Ţării Românești ce tocmai se pregătea la sudul Dunării. Numele lui Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau primar al Brașovului din 1511. Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți:

adresare în slavă (mai precis, medio-bulgară, adică bulgară medievală) a cărei traducere este: Înțeleptului și de bun neam și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului, dumisale Hanăș Begner din Brașov, multă sănătate de la Neacșu din Câmpulung.
conținutul scrisorii în limba română.
formula finală în slavă a cărei traducere este: Și Dumnezeu să te bucure, amin

De remarcat este faptul că forma limbii române folosite în scrisoare este foarte asemănătoare celei folosite în prezent. Textul are unele particularități fonetice (în ceale, diftongul ea nu s-a redus încă la e; apare forma mai veche, pre a prepoziției pe provenit din latinescul per etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului a avea: au).

Câmpulung (în germană - Langenau) sau Câmpulung Muscel este un municipiul din județul Argeș care include și satul Valea Româneștilor, fiind situat în partea de N-E a județului, în depresiunea omonimă. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă orașele Pitești și Brașov, aflându-se la 52 kilometri de Pitești și 84 de Brașov. Pe calea ferată, orașul are stațiile Câmpulung și Parc Krețulescu, ultima fiind capătul unei linii de cale ferată care duce spre sud la Golești, unde se unește cu calea ferată București – Pitești. La sfârșitul secolului al XIX-lea Câmpulungul era reședința județului Muscel, cu o populație de 11244 locuitori. În anul 1950 județul Muscel a fost desființat, iar Câmpulungul a devenit oraș raional, reședință a raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, la reforma administrativă, orașul a pierdut statutul de centru administrativ regional, devenind oraș al județului Argeș, pentru ca în anul 1994 să fie declarat municipiu în 1994. Domnitorul Matei Basarab a solicitat mitropolitului Kievului, Petru Movilă, o tiparniță, cu intenția de tipări cărți în Țara Românească. În anul 1635 s-a primit și instalat o tiparniță întreagă, cu litere de cinci feluri, inclusiv câțiva tipografi instruiți. Aici s-au tipărit mai multe cărți pentru popoarele ortodoxe din Peninsula Balcanică. Ulterior tiparnița a fost mutată la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, capitala Țării Românești și reședința mitropolitului muntean. Câteva dintre primele cărți tipărite la Câmpulung Muscel sunt:

Moliftelnicul slavonesc - considerată cea mai necesară carte liturgică.
Învățături peste toate zilele alese pe scurt din multe dumnezeiești cărți de folosința tuturor creștinilor – prima carte în limba română tradusă din limba greacă. Această carte se adresa oamenilor de rând și cuprindea sfaturi, propovăduiau iubirea de aproape, răbdarea, umilința, milostenia, pocăința, încuraja spovedania, lupta împotriva urii și a pohtei de arginți.
Antologhionul slavonesc
Psaltirea slavonească – ultima carte tipărită la Câmpulung Muscel (1650)

La recensământul din anul 2011 municipiul număra 31767 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 38209 locuitori), dintre care: români – 91,98%, romi – 1,79% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului argeșean Câmpulung Muscel astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 90,41%, creștini după evanghelie – 1,06% și restul – nedeclarartă sau altă religie. În sistemul judecătoresc, la Câmpulung se află sediul unei judecătorii cu jurisdicție asupra orașului și a 19 comune din nord-estul județului Argeș, aceasta fiind subordonată Tribunalului Pitești. În oraș ființează: 5 școli de stat, una particulară, 4 școli speciale, 7 instituții de învățământ liceal și filiala Universității Spiru Haret. În anul 2020 în Câmpulung Muscel existau 17 biserici de lemn (8,5% din numărul total), din care, una este din secolul al XVII-lea, șase sunt din secolul al XVIII-lea, opt din secolul XIX și două din secolul XX. Trei biserici de lemn, provin din alte județe (cea mai veche - din secolul al XVII-lea, una din secolul XVII și alta din secolul XX). Câteva dintre personalitățile românești care s-au născut sau au locuit o vreme pe aceste meleaguri sunt:

Negru Vodă - descălecătorul Țării Românești
Basarab I (d. 1352) - fondatorul Țării Românești
Theodor Aman (1831-1891) - pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București
C.I.Parhom (1874-1969) - demnitar comunist, medic endocrinolog și neuropsihiatru;
George Oprescu (1881-1969) - critic de artă, membru de onoare al Academiei Române
Ion Barbu (1895-1961) - poet și matematician
Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969) – arhitect
Constantin Baraschi (1902-1966) – sculptor
Petre Țuțea (1902-1991) – eseist, filozof și economist, membru al Mișcării Legionare
Tudor Mușatescu (1903-1970) – scriitor și umorist
Radu Gyr (1905-1975) – scriitor, eseist și gazetar

Insigna - Prietenia - Câmpulung Muscel 1979

(săritura în înalțime)

Atletismul apare in Romania la sfarsitul secolului XIX, la initiativa studentilor care studiau in tarile occidentale. In timpul vacantelor, acestia promovau atletismul organizand competitii de alergari, sarituri si aruncari. Primul concurs organizat de atletism are loc in 1882 la Bucuresti, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava si Matei Basarab. Treptat, creste interesul pentru activitatea sportiva, in general, si atletism, in particular. Se organizeaza curse care atrag un numar mare de concurenti, se contureaza o literatura de specialitate si sunt organizate competitii pe criterii de varsta. Mai mult, cu prilejul serbarilor scolare sunt introduse intreceri la alergari si sarituri la mai multe licee din diverse orase. In 1912, se infiinteaza Comisia de atletism, alergari pe jos si concursuri, parte din Federatia Romana a Societatilor Sportive. Acea comisie este de fapt precursoarea Federatiei Romane de Atletism (FRA), a 19-a federatie pe lista mondiala, care in 1923 se afiliaza la IAAF. Primele Campionate Nationale ale Romaniei sunt organizate in 1914, la 16 probe, si se adreseaza doar barbatilor. Un an mai tarziu, in 1915, se inaugureaza la Bucuresti primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul Tineretului. Abia din 1922, femeile vor avea propriile competitii, iar trei ani mai tarziu vor fi organizate primele Campionate Nationale feminine, precum si primele Campionate pentru juniori. In 1928, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, o delegatie a Romaniei formata din 10 atleti si 2 atlete participa pentru prima data la o astfel de competitie, iar in acelasi an debuteaza Campionatele Universitare din Romania. In 1930, la Atena, atletii romani se claseaza pe locul al doilea, la prima editie oficiala a Jocurilor Balcanice, iar in 1934, la editia inaugurala a Campionatelor Europene, participa 4 atleti romani. In 1937, FRA organizeaza, pentru prima data in Romania, Jocurile Balcanice, iar in 1948debuteaza seria Campionatelor Internationale ale Romaniei, nelipsite din Calendarele Anuale ale FRA. Incepand cu anul 1952, atletii romani participa cu regularitate la toate marile competitii mondiale si europene si scriu, cu fiecare medalie, istoria atletismului romanesc.

Săritura în înălțime este o probă de atletism. Majoritatea săritorilor folosesc stilul „fosbury flop”, care constă într-o răsucire în momentul înălțării pentru a sări mai întâi cu capul și spatele la bară. Concurenții nu au voie să sară cu picioarele împreunate, să facă bătaia pe ambele picioare și nu au voie să sară cu fața înainte. Înălțimea minimă de la care se pornește pentru toți competitorii este de 1 m. Un concurent este exclus din concurs în urma a trei încercări nereușite, la orice înălțime. La data de 3 decembrie 2022 erau valabile următoarele recorduri ale acestei probei sportive:

masculin internațional aer liber – cubanezul Javier Sotomayor – 2,45 metri
feminin internațional aer liber – bulgăroaica Stefka Kostadinova – 2,09 metri
masculin România aer liber – Sorin Matei - 2,40 metri
feminin România aer liber – Monica Iagăr – 2,03 metri

Efigia masonică oferită de Marele Orient al Franței familiei Golescu

Produsul de mai sus este o Efigie masonică oferită de Marele Orient al Franței, familie române Golescu. Această piesă poate fi văzută de oricine în colecția Muzeului Județean Argeș. În perioada pașoptistă, de pregătire a revoluției de către masoni, toți membrii familiei Golescu au jucat un rol important. Județul Argeș și mai ales satul Golești reprezintă o piatră de temelie pentru masoneria din România, în memoria acestor fapte, probabil, și astăzi lojele masonice din Argeș își au sediul la Ștefănești. În anul 1827, boierul luminat și înțelept - Dinicu Golescu, inițiat în masonerie în Elveția, s-a unit cu fondatorul învățământului romînesc - Ion Heliade Rădulescu, pe atunci un tânăr entuziast ale cărui idei au fost finanțate de Dinicu și au format o societate cu caracter masonic, jurand în altarul bisericii din Golești respectarea unui proiect. Scopul era de ridicare prin cultură și școală a țării. Mascată de Societatea Filarmonică, toți membrii fondatori au apărut și în ziarul Curierul Român, strămoșul Monitorului Oficial ,nr 78 din 1835, ziar înființat tot de Dinicu și Heliade Rădulescu. Membrii acestei societăți erau: Constantin Brailoiu, Ion Câmpineanu, stolnicul C.Bratianu, C.Cantacuzino, M.Cantacuzino, Lahovari, Scarlat Cretulescu și nu în ultimul rând, Nicolae Golescu, urmașul în idei al lui Dinicu. Chiar și în preajma izbucnirii revoluției la București, Ștefan Golescu, socotit un apropiat al principelui Bibescu, s-a dus la Golești și a eliberat toți robii țigani care îi aparțineau, gratuit, fără a cere nicio despăgubire. De altfel, societatea secretă desprinsă din Societate Filarmonică au avut un program format din 11 puncte. Din păcate, doar unul a fost cunoscut: emanciparea țiganilor. Ulterior, Ion C. Brătianu și frații Golescu au continuat să clădească reformele țării sprijiniți de masoneria europeană. Vorbind etimologic, Francmasoneria este o asociaţie a zidarilor (masoni) liberi (adjectivul ,,franc” desemna în Evul Mediu francez pe cineva scutit de dările feudale). Cuvântul franc-mason, încetăţenit la noi prin secolul al XVIII-lea de un cleric, vine prin filiera franceză; sensul termenului fiind identic şi în celelalte limbi europene: freemason în engleză, Freimaurer în germană şi liberi muratori în italiană. Situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali – căreia putem să-i spunem : breaslă - vine din faptul că membrii ei erau constructorii bisericilor şi catedralelor. Toate domurile şi catedralele artei gotice au fost ridicate de francmasoni între secolele X -XVII, aceasta fiind principala îndeletnicire a Francmasoneriei. Francmasoneria a fost, ca orice breaslă medievală, o societate secretă. Membrii ei aveau: parole, semne, vestimentaţie specială şi un alfabet secret. Exista de asemenea un ritual simbolic, un simbolism al obiectelor (mai ales al uneltelor de zidărie) şi un mit fundamental – mitul despre uciderea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, care a fost ucis de trei calfe cu uneltele lor: rigla, cleştele (compasul) şi ciocanul de lemn (maiul), devenite apoi simboluri în Francmasonerie. De asemenea locurile în care a fost lovit Hiram au căpătat şi ele o valoare simbolică pentru masoni: gâtul – sediul vieţii materiale, inima – sediul sufletului şi fruntea sediul inteligenţei.

În continuare voi enumera simbolurile masonice întâlnite pe insigne şi anume: ECHERUL şi COMPASUL, sunt simboluri de bază ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile şi drepte. Ele constituie alături de Biblie (simbolul Cărţii Sacre), cele trei Mari Lumini ale Masoneriei. Echerul este simbolul rectitudinii morale în conduită, ale cinstei şi onestităţii iar compasul, simbolul patimilor (lăcomie, mânie, judecată nedreaptă, intoleranţă, egoism), al cunoaşterii şi priceperii. Fără compas nu se poate alcătui un echer, iar fără un echer nu se poate construi un Templu. FIRUL CU PLUMB PENTRU NIVEL, este elementul echilibrului interior şi sugerează ideea ascensiunii stabile, liniare, trasând o linie verticală infinită care conduce la perfecţiune. Semnifică capacitatea de a construi un sistem de referinţă. CIOCANUL şi DALTA, semnifică necesitatea de a uni acţiunea cu gândul. Ciocanul reprezintă forţa voinţei iar dalta discernământul, inteligenţa şi fineţea. Combinarea celor două determină perfecţionarea treptată a operei. RIGLA, este emblema perfecţiunii şi a ordinii, este din timpuri străvechi instrumentul de comparaţie a mărimii de măsurare a armoniei proporţiilor. Este şi simbolul celor 24 de ore ale zilei, dintre care o parte trebuie dedicate gândului, una lucrului, una odihnei şi un celor care au nevoie de ajutor. MISTRIA, simbolizează binefacerea, precum şi dorinţa de al ajuta pe cel care are nevoie, exprimă bunătatea, caritatea dar şi voinţa fiinţei umane. DELTA, numită şi triunghiul lui Solomon. Are forma unui triunghi echilateral şi este reprezentarea geometrică a lui trei (principiul triplicităţii). În tradiţia creştină semnifică trinitatea iar în mai multe filozofii divinitatea ca perfecţiune. În Templu, Delta are în centru fie litera G, căreia i se dau mai multe interpretări (Dumnezeu – God, Cunoaştere – Gnosi, Geometrie, Geneza), fie tetragrama ebraică, fie schema pitagorică, fie ochiul divin – simbol al principiului creator, fie soarele – principiul luminos al vieţii. OCHIUL ATOTVĂZĂTOR, simbol al Divinităţii şi, prin analogie, al atributelor cele mai importante pentru om: iubirea, ştiinţa, dreptatea, şi mila. Una dintre cele mai importante reprezentări ale Ochiului Atotvăzător se găseşte pe bancnota de un dolar. Ea reproduce Marele Sigiliu al Statelor Unite. SOARELE şi LUNA, reprezintă alternanţa şi echilibrul între zi şi noapte între alb şi negru, între activitate şi repaos, dialectica contrariilor. Soarele simbolizează Masculinul, fiind de aceea simbolul Originii, al Începutului, al raţiunii care luminează tenebrele şi iluminează spiritele. Luna simbolizează Femininul, obscurul, intuiţia, caracterul schimbător al formelor. ZODIACUL, după etinomul grecesc, ,,cerc cu figuri animale” , era, conform definiţiei platonice, ,,imaginea cerului”. În masonerie zodiacul este folosit ca sistem simbolic şi nu are caracter divin sau astrologic, ci înfăţişează o viziune cosmologică a universului. ACACIA (SALCÂMUL), este cel mai important dintre simbolurile vegetale ale masoneriei simbolizând principiul nemuririi gradului de Maestru. Salcâmul este simbolul speranţei şi al existenţei sufletului dincolo de moartea fizică şi conservarea energiei indestructibile a vieţii. COLOANELE, simbolizează dualitatea. Prima coloană simbolizează elementul feminin, aerul, suflul ce alimentează viaţa, sensibilitate, înţelepciune iar a doua elementul masculin, focul, căldura vitală devoratoare, activitatea, suflu alchimiştilor. Din duplicitatea celor două se naşte dihotomia între vertical şi orizontal, între valorile terestre şi cele ale aerului, căutarea contrariilor şi principiilor complementare. Coloanele mai înseamnă perpendicularitate, stabilitate, echilibru, joc controlat al dinamicii între urcuş şi coborâşi. MOZAICUL, pavimentul cu dale albe şi negre este simbolul binarului, al opoziţiei între o entitate şi alta, între spirit şi materie, între adevăr şi fals, între bine şi rău, între frumos şi urât, sugerând în acelaşi timp şi dinamica compoziţiei între contrarii. LITERA ,,G”, simbol al geometriei şi unul dintre simbolurile lui Dumnezeu (God în limba engleză). Este asociat adesea cu echerul şi compasul alcătuind simbolul Masoneriei. Marea Lojă Națională din România (M.L.N.R.) a fost înființată în anul 1993 sub patronajul Marelui Orient al Italiei și la inițiativa unor cercuri masonice americane. La momentul înființări, mai exista încă o organizație masonică în România având același nume, înființată pe filieră franceză, care însă în anul 1996 a fost redenumită în Marea Lojă Națională Unită din România (MLNUR) iar în 2010 în Marea Lojă Națională Română 1880 (MLNR 1880). În anul 2001, o parte a MLNUR, s-a unit cu MLNR, dorind să unifice masoneria regulară recunoscută. Pe 24 ianuarie 2008, două mari organizații masonice, Marea Lojă Națională din România și Marea Lojă a României au fuzionat devenind MLNR, aceasta editând revista Atelierul Masonic. Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului britanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudo religie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

Cupa Munteniei - Grappling Gi & Nogi

Produsul de mai sus este o medalie specială realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferită participanților și / sau câștigătorilor competiției contra cost de arte marțiale Cupa Munteniei Rappling Gi & Nogi de la Pitești.

Taxa de înscriere este de 100 lei pentru fiecare participant. În cadrul competiției, desfășurate în sala Sporturilor din municipiul Pitești, se organizează întreceri de kickbox și MMA. Cupa Munteniei este destinată practicanților sporturilor de contact ce doresc să își arate măiestria pe saltea, în cușcă sau în ring! Sportivii clasați pe primele 3 locuri sunt premiați cu medalii turnate 3D, diplome, iar cluburile participante vor primi cupe personalizate! Vor mai fi premiați cu trofee, cei mai tehnici luptători, cele mai frumoase meciuri, dar cele mai spectaculoase tehnici. Kickboxing-ul este un tip de sport hibrid, în sensul că are la bază o combinație de tehnici preluate din karatele full-contact japoneze și stilul de box thailandez Muay Thai. Într-o sesiune la sala de fitness, acest sport este practicat atât pentru creșterea forței musculare cât și pentru beneficiile sale cardio, inclusiv arderea unui număr mare de calorii. Kickboxing-ul este atât un sport, cât și un tip de antrenament fitness cu multiple beneficii pentru sănătatea fizică și cea psihică. În același timp, se poate spune că, pentru unii oameni, kickboxing-ul nu reprezintă prima alegere atunci când vor să urmeze un program de fitness, deoarece îl asociază cu autoapărarea sau cu competițiile. Kickboxing-ul se predă într-o varietate de stiluri și forme, putându-te ajuta să îți îndeplinești obiectivele de fitness chiar dacă nu ești interesat de aspectul competitiv sau de tehnici de autoapărare.

MMA (Artele marțiale mixte) este un sport de luptă cu contact complet bazat pe lovire și graaling (aruncări, deplasări, măturări, lupte cu clinci, lupte la sol și rețineri de supunere), care încorporează tehnici din diferite sporturi de luptă din întreaga lume. Creșterea artelor marțiale mixte la nivel global a fost remarcabilă în ultimele decenii, MMA evoluând de la a fi un sport de luptă de nișă la unul dintre cele mai populare și de succes comercial din întreaga lume. Câteva repere cronologice în devenirea acestui sport sunt:

1979 – 1980 – promovarea MMA în SUA
1983 – promovarea unei legi pentru scoaterea în afara legii a MMA în SUA
1985 – promovarea MMA în Japonia
1989 – organizarea primei competiții oficiale
1995 – prima competiție MMA – feminin
1997 – promovarea MMA în Rusia
2001 – promovarea MMA în Marea Britanie
2009 – promovarea MMA în Mexic

Regulie de desfășurare ale competiilor de MMA aua cunoscut multe schimbări de-a lungul vremii și totul pentru protrcția luptătorilor:

încadrarea pe grupe de greutatea (9 clase)
introducerea mănușilor cu degete deschise
încadrarea luptelor într-un timp limitat

Victoria într-un meci MMA este obținută în mod normal prin decizia arbitrilor după ce a trecut un timp alocat, o oprire din partea arbitrului (de exemplu, dacă un concurent nu se poate apăra în mod inteligent), fie prin medicul de luptă (din cauza unei accidentări), o supunere, prin aruncarea prosopului de un corneman al concurentului sau prin knockaut (de îndată ce un luptător nu poate continua din cauza loviturilor legale, adversarul său este declarat câștigător).

Set 2 insigne - Consilier local

Consiliul Județean Argeș

Consiliu județean (C.J.) este autoritatea administrației publice locale din România, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Printre atribuțiile consiliului județean se regăsesc stabilirea impozitelor și taxelor județene, elaborarea programelor de dezvoltare economico-socială și de administrare a teritoriului. Șeful unui consiliu județean are nevoie de aprobarea consilierilor pentru a iniția negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emisiuni de titluri de valoare în numele județului. Instituțiile consiliului județean și a prefectului au fost înființate în anul 1864.

Dacia - România

Auto Dacia a fost o întreprindere specializată de comerț exterior cu sediul în municipiul Brașov, în subordinea Centralei Industriale de Autocamioane și Turisme din Brașov. Prin Decretul nr. 21 / 1977 această întreprindere s-a reorganizat în:

Întreprinderea specializată de comerţ exterior "AUTOEXPORTIMPORT", cu sediul în municipiul Braşov, în subordinea Centralei industriale de autocamioane şi turisme Braşov de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini;
Întreprinderea specializată de comerţ exterior "AUTO-DACIA", cu sediul în municipiul Bucureşti, în subordinea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.

Rezultă că Întreprinderea Auto Dacia comercializa automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile.

Municipiul Pitești este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Argeş, România, având o populaţie de aproximativ 172000 de locuitori. Orașul are renumele de orașul lalelelor, aici fiind găzduită anual o importantă manifestare cultural artistică sub genericul - Simfonia lalelelor. Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din data de 20 mai 1388 când domnitorul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". Deasupra am postat stemele de la 1715, interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Piteşti, iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura piteşteană.

Calea București

Bulevardul Elisabeta

Hala

Gara

Camera de Comerț

Biserica Catedrală Sfântu Gheorghe

Biserica Sfânta Vineri

Biserica Sfântu Niculae

Liceul I. C. Brătianu

Foișorul de Foc

Argeș este un judeţ situat în regiunea Muntenia din România. Are o suprafaţă de 6862 kilometri pătrați, numără aproximativ 650000 de locuitori și are reședința în municipiul Pitești. Ca subdiviziuni administrative județul este compus din 3 municipii - Pitești, Câmpulung și Curtea de Argeș, 4 oraşe - Costești, Mioveni, Topoloveni, Ștefănești și 95 de comune. Deasupra am postat harta şi stemele interbelică, comunista şi actuală ale judeţului Argeş, iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura argeșeană.