Epaminonda's Blog.....: ALBUNOL

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură

și arhitectură din localitatea spaniolă ALBUNOL, provincia

GRANADA, comunitatea autonomă ANDALUZIA, dar și

câteva vederi generale din această localitate

Biserica Sf. Patriciu

Piața San Andres

Arhitectură locală

Vederi generale

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

Ion Agârbiceanu

- scriitor și jurnalist român -

(12 septembrie 1882 - 28 mai 1963)

_____________xxx____________

UN MEDALION,

CÂTEVA PLACHETE ȘI

INSIGNE ROMÂNEȘTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionatului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor pesonalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Insigna - Ecaterina Teodoroiu 1894 - 1917

Eroina de la Jiu, Jeanne d’Arc a Romaniei, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu a cazut, rapusa de doua gloante in piept, pe 22 august 1917, in batalia de la Varnita si Muncelu. Este prima femeie-ofiter din armata romana care si-a sacrificat viata pe campul de lupta. Avea 23 de ani si se numea, dupa registrul satului in care s-a nascut, la 17 ianuarie 1894, Vadeni (azi cartier al orasului Targu Jiu): Catalina Toderoiu. Inca din primele momente ale intrarii Romaniei in razboi a plecat din satul sau, impreuna cu fratele ei, Nicolae, pentru a se pune "la dispozitia tarii", a tarii care avea nevoie de sufletul ei si de capacitatea ei de a se implica. A fost, pentru inceput, infirmiera la Spitalul din Targu Jiu – care deservea armata romana facand parte din ceea ce se numea "cohorta de cercetasi «Domnul Tudor»", compusa exclusiv din voluntari. La 15 august 1916, ziua in care Romania a intrat in razboi, cercetasii fusesera asimilati ca serviciu auxiliar al armatei. Cateva saptamani mai tarziu, la auzul mortii fratelui sau, Nicolae, in timpul unui asalt, Catalina cere sa se inroleze ca soldat, in locul lui. I s-a refuzat de mai multe ori cererea pana cand, induplecati de staruintele, curajul si devotamentul ei, comandantii superiori cedeaza si o trimit pe front, sa lupte cu arma in mana. Este prima femeie care a luptat nemijlocit, ca militar inrolat, in linia intai. Prima din armata romana. Asemuim adeseori efortul si patriotismul ei cu cel al inaintasei sale, frantuzoaica Jeanne d’Arc. Ca si Jeanne, Catalina – Ecaterina, cum i s-a spus mai tarziu, caci numele de botez era prea "fragil" si avea nevoie sa fie botezata cu numele unei martire – a cazut si ea prizoniera la dusman. Dupa ce a parcurs alaturi de camarazii ei traseul frontului, de la Targu Jiu la Danesti, Bratuia, Floresti, Rasina, Pesteana si Tunsi, ea este prinsa de nemti si dusa in lagarul de la Targu Carbunesti. Aici insa curajul ei avea sa iasa din nou la iveala. Pandeste momentul potrivit, ucide santinela de paza si evadeaza. Este reprimita cu urale de soldati, care incepusera sa vada in ea nu o copila, ci o femeie-barbat, barbatoasa, puternica, gata, la o adica, sa le fie si lor sprijin. Catre sfarsitul anului 1916, Catalina (Ecaterina) Toderoiu (Teodoroiu) este ranita de un obuz la piciorul stang. Se vindeca (prea greu, parca, pentru nevoia ei de a-si sluji patria), iar la inceputul anului urmator revine pe front. Este momentul cand insusi Regele Ferdinand ii confera doua pretioase (si ravnite) distinctii ostasesti: Ordinul "Virtutea cercetaseasca de razboi, in aur" si Ordinul "Virtutea Militara de razboi, clasa a II-a". Din simplu soldat, cum se inrolase in august 1916, un an mai tarziu o vom regasi pe front, in fruntea plutonului pe care il comanda, ca ofiter. Armata romana pregatea o miscare ampla, pe linia Varnita-Muncelu, pentru a opri ofensiva armatei germano-austro-ungare. Plutonul Catalinei se afla si el acolo, la datorie. Era 22 august 1917 cand, conducandu-si, imbarbatandu-si oamenii, "domnisoara sublocotenent" se avanta in bataia gloantelor. "Inainte baieti, nu va lasati, sunteti cu mine!", le striga ea necontenit. Iar barbatii aceia care tinusera in mana, cu numai doi ani inainte, coase, topoare si seceri, barbatii aceia care de un an intreg lusera toate fronturile la rand, luptand pentru patria lor, ascultau de indemnurile ofiterului cu trup de codana si inima de viteaz. Doua goante dusmane au lovit-o in piept. In plin! Ecaterina Teodoroiu se prabusea secerata. Dar cu ultimele ei puteri a ridicat bratul, aratandu-le directia, si le-a strigat indemnul de lupta: "Inainte baieti, nu va lasati, sunteti cu mine! Inainte! Razbunati-ma!". Au fost ultimele cuvinte ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu. Plutonul ei a razbunat-o. In acea zi, batalia a fost castigata de armata romană. Fiinta aceea plapanda, care murise eroic, a fost inmormantata pe campul de lupta. Plutonul ei a plecat mai departe, spre alta batalie care se cerea castigata. Tarziu, mult mai tarziu, trupul ei a fost mutat intr-un sanctuar al eroilor.

Un monument dedicat "eroinei de la Jiu" a fost ridicat de catre Milita Petrascu si amplasat in mijlocul orasului Targu Jiu. E un sarcofag – mai degraba un cenotaf – cu un basorelief care reprezinta povestea ei eroica (vezi poza de deasupra).

Deasupra este postată o poză cu statuia Ecaterinei Teodoroiu din orașul Slatina.

Insigna - M.T.R. (Munca Tineretului Român)

Munca Tineretului Român (M.T.R.) a fost o organizație paramilitară care a activat în România între anii 1942-1944. Având ca sursă de inspirație mișcarea germană Reichsarbeitsdiens (RAD) din anii 1934-1945, regimul generalului Ion Antonescu a dorit ca în anii războiului să ofere o preocupare tineretului, astfel încât acesta să nu fie atras de Garda de Fier. Legea nr. 425 din 15.05.1941 pentru organizarea muncii naționale reglementa obligativitatea muncii în folos obștesc a celor fără ocupație (atât români, cât și evrei).

Placheta - M.T.R. (Munca Tineretului Român)

Pentru sport - cross

Axată pe pregătirea paramilitară a tinerilor, Munca Tineretului Român urmărea educarea membrilor săi în spiritul muncii sociale și antrenarea lor la construirea de lucrări civile: viaducte, apeducte, tuneluri, poduri și șosele. Sediul organizației se afla la Breaza, în clădirea în care astăzi funcționează Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir”. După desființarea Cercetășiei, în aceeași clădire fusese stabilit Centrul de Comandanți Străjeri (1938-1940).

Placheta - M.T.R. (Munca Tineretului Român)

Pentru sport

Centrul MTR a fost coordonat de generalul Emil Pălăngeanu și locotenetul colonel Ioan Dem.Dimăncescu. Organizația și-a încetat activitatea după 23 august 1944, când România a încheiat războiul cu puterile aliate și a întors armele împotriva Axei. Institutia MTR-ului a fost o copie fidela a organizatiei “Doktor Todt” din Germania. Armele tanarului roman (20-21 ani) recrut in aceasta noua structura au fost tarnacopul si lopata. Obiectivul organizației (ca si pentru Germania) au fost construirea de sosele, viaducte, apeducte, tunele si partii de ski (sulinarul de astazi de la Predeal este realizat in acei ani).

Jeton - E.T. 21 mai 1989

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Insignă - Trupe pentru operații speciale

Trupele pentru Operaţii Speciale, elita soldaţilor români, vor înlocui treptat în Afganistan militarii din forțele regulate prezente acum în teatrul de război. Militarii se antrenează pentru lupta urbană, neconvenţională. Numărul forţelor pentru operaţii speciale nu depăseşte câteva zeci. Pregătirea militară dusă la extrem face ca mai bine de jumătate din cei care-şi doresc să lupte în astfel de structuri să abandoneze.

Insignă - Trupe pentru operații speciale

Antrenamente acestor militari sunt ţinute întotdeauna departe de ochii privitorilor. Militarii care participă la ele fac parte din Forţele pentru Operaţii Speciale. Sunt aproximativ 100 de soldați foarte bine antrenați. Identitatea lor este în permanență ținută secretă. Nu au nume ci doar porecle pe care le folosesc în misiunile militare. Nu au voie să își arate feţele şă nici să spună gradul pe care îl au în structura specială. Pentru a face parte din trupele speciale, militarii se antrenează un an ș jumătate. Dau probe fizice și sunt supuși unor testări psihice drastice. Fiecare probă pe care trebuie să o treacă este eliminatorie. Din forțele armate speciale ale României fac parte; Serviciul de Poliție pentru Intervenție Rapidă (S.P.I.R.), Grupul Special de Protecție și Intervenție (G.S.P.I. Acvila), Brigada Antiteroristă, Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (S.I.A.S.),Detașamentul de Intervenție Rapidă, Detașamentul de Poliție pentru Intervenție Rapidă (D.P.I.R.), Departamentul de Intervenții și Acțiuni Speciale (D.I.A.S.),Serviciul Operații Speciale, Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale și Detașamentul de căutare-salvare în luptă (D.C.S.L.).

Insignă specialist de clasă - Trupe pentru operații speciale

Forțele militare ale oricărui stat, deci și ale țării nostre, sunt categorisite pe diverse specialități militare de pregătire și instruire. În baza unor bareme dinainte stabilite militarii sunt testați periodic asupra nivelului de pregătire și, dacă corespund acestor bareme, sunt declarați specialiști de clasă și distinși cu insigne de Specialist de clasă 1, 2 sau 3, diferite ca model de la o specialitate militară la alta. Obținerea unei asemenea distincții, meritorii atrage uneori după ea o promovare în funcție și întotdeauna o creștere neînsemnată a soldei lunare.

Medalion - Stăpână, păzește-mă sub acoperâmântul tău!

Maica Domnului sau Fecioara Maria a fost, conform scrierilor Noului Testament, mama lui Iiisus din Nazaret. Conform protoevangheliei după Iacob, Fecioara Maria a fost fiica lui Ioachim și Ana. Conform Noului Testament, în momentul conceperii lui Iisus Hristos, fapt ce i-a fost revelat de către Arhaghelul Gabriel,ea era logodnica lui Iosif den Nazaret. În tradiția creștină (ortodoxă, catolică, anglicană și luterană) precum și în cea musulmană, a rămas prin minune fecioară în timpul conceperii și nașterii lui Iisus. Conform definițiilor dogmatice adoptate de Sinodul ecumenic de la Efes, din anul 431, la fel cum păcatul a venit în lume printr-o femeie – Eva - tot printr-o femeie – Maria - a venit în lume și mântuirea. Maria a fost denumită de aceea "noua Evă". Venerarea Mariei ca fecioară joacă un rol important deopotrivă în bisericile ortodoxe, cea catolică, cea anglicană și cele orientale. Un număr foarte mare de biserici și catedrale îi poartă numele, și ca exemplu aproximativ 70% din catedralele franceze.

___________ooOoo__________

CERTIFICAT PROVIZORIU

ROMÂNESC CU CUPOANE