Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

D'ALE

POLITICIENILOR NOȘTRI

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

MIRON MITREA – P.S.D.:

"Foarte rar am regretat că am vorbit,

dar foarte des am regretat

că am tăcut din gură"

SORIN OPRESCU – P.S.D.:

"Vrei, nu vrei, pe Ion Iliescu

şi dacă-l ţii în debara, conduce"

CORNELIU VADIM TUDOR –P.R.M.:

"Preşedintele Chinei nu l-a primit

pe Băsescu din cauza lui Dalai Lama"

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

_________xxx_________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA MEDALII ȘI

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Profesor doctor farmacist Marțian Cotrău 1923 - 1998

Marțian Cotrău s-a nascut în anul 1932, in satul Fiziș, in judetul Bihor, intr-o familie de tarani, de la care a deprins notiunile cinste si munca temeinica. A urmat liceul «Samuil Vulcan» din Beius, institutie scolara greco-catolica de renume. Anii studentiei ii va petrece la Bucuresti, unde se va inscrie la Facultatea de Farmacie in 1942 pe care o va absolvi in 1947. In aprilie 1959, in plina ascensiune profesionala, la Iasi, a fost arestat si aruncat in temnitele comuniste pentru o presupusa activitate subversiva. Din cei douazeci de ani de munca silnica, la care a fost condamnat, a executat trei. Pedeapsa i-a fost redusa din lipsa probelor vinovatiei sale. A iesit din inchisoare in 1962, regasindu-se cu greu pe sine si recastigandu-si cu dificultate pozitia sociala. In 1973 se va casatori cu Ana, descendenta din familia Duiliu Zamfirescu, cea despre care va marturisi cu infinita delicatete: «a stat neclintita alaturi de mine, la bine si la rau, cu discretie, discernamant si credinta». A început să muncească ca farmacist practician. Perioada 1948-1958 o va petrece la spitalul Panduri din Bucuresti, cand incepe sa se gandeasca, deja, la studiile de doctorat, lucrand in timpul liber la laboratorul spitalului cu Prof. Eugen Macovschi, apoi la Iasi. A urmat, apoi, un curs de specializare in toxicologie industriala la Cluj, in urma caruia a fost repartizat la Iasi 1949. Aici va ramane mai bine de patru decenii. Tot aici va incepe activitatea sa de cercetator, va incepe si se va desavarsi remarcabila sa cariera de dascal. Va fi chimist la Laboratorul de Igiena Judetean din Iasi, 1949, apoi asistent la Institutul de Igiena Iasi, intre 1950-1952. A fost acceptat in invatamantul superior in 1964, dupa ce a revenit din inchisoare. Odata cu reinfiintarea Facultatii de Farmacie la Iasi, a urcat pe rand treptele ierarhiei universitare. A fost asistent universitar, in 1964, la Catedra de Toxicologie, apoi sef de lucrari, prin concurs, in 1968, conferentiar in 1969, profesor in 1990, la aceeasi catedra. A predat in acelasi timp, din 1980 pana in 1993, Istoria Farmaciei si a tinut cursuri de Merceologie si Estetica Farmaceutică. In anul 1967 a obtinut titlul de doctor farmacist, incepand sa faca parte din comisia de examinare a doctoranzilor si de sustinere a tezelor de doctorat, iar în anul 1974 a obtinut titlul de Doctor Docent in stiinte. In 1995 va participa cu lucrari la cel de al XXXII-lea Congres International de Istoria Farmaciei de la Paris si la Adunarea Generala a Oficiului International al Viei si Vinului de la Capetow, in Africa de Sud. In 1994 a primit titlul de Doctor Honoris Cauza al Universitatii de Medicina si Farmacie de la Chisinau, iar in 1997, titlul de Membru de Onoare al Corpului Didactic de la Facultatea de Farmacie din Iasi. A publicat peste 200 de lucrari stiintifice de toxicologie analitica, toxicologie alimentara, toxicologie legala, toxicologia medicamentului, istoria farmaciei. Profesorul Martian Cotrau va ramane in istoria farmaciei ca primul Presedinte al Societatii Romane de Istoria Farmaciei si un istoriograf de elita. A decedat la Iași în anul 1998.

Insigna - U.T.C. - Congresul X

(Uniunea Tineretului Comunist)

Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret şi rezerva de militanţi a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România.

Cupa tineretului de la sate 1973 (atletism)

U.T.C. - Comitetul județean - locul III

În timpul Republicii Populare Române, această organizaţie a purtat numele Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României.

U.T.C. - B.T.T. 1968 - 1988 (Uniunea Tineretului Comunist)

Biroul de turism pentru tineret

Până la instaurarea comunismului, interbelică turismul românesc organizat se desfăşura prin intermediul asociaţiilor şi cluburile de turism existente. Primul Club Alpin a luat fiinţă în Braşov la 10 mai 1873. Cea mai veche asociaţie este S.K.V. – Siebenbürgischer Karpaten Verein, înfiinţată la Sibiu la 28 noiembrie 1880 şi dizolvată în 1944. Această asociaţie a avut cei mai mulţi membri (germani, români, maghiari şi alte naţionalităţi) şi cele mai multe secţii, a construit cele mai multe drumuri şi cabane (59), a editat 56 de Anuare, a înfiinţat un corp de călăuze brevetate şi primele echipe de salvare în munţi. La 2 aprilie 1926 a luat fiinţă Turing-Clubul României, având mai multe secţii în ţară. A construit cabane, a efectuat marcaje turistice şi a publicat Calendar săptămânal, transformat în Enciclopedia Turistică Românească. Sub egida T.C.R. au apărut şi alte publicaţii. Grupul Alpin Brav, transformat în 1937 în Clubul Carpatin Român, a fost înfiinţat de câţiva elevi de la liceul Mihail Viteazul, căpătând personalitate juridică la 18 martie 1936. Acesta a construit cabana Brav, devenită Caraiman. Asociaţia turistică România Pitorească a luat fiinţă în Bucureşti la 21 mai 1930. A construit cabana Ciucaş, a tipărit un an revista România Pitorească şi apoi Buletinul România Pitorească. Clubul Alpin Român s-a construit la 18 martie 1934. A construit Căminul Alpin – Buşteni, un refugiu la intrarea în Valea Coştilei şi şi-a cumpărat un sediu în Bucureşti. A tipărit Buletinul Alpin şi apoi Buletinul Clubului Alpin Român. A practicat alpinismul şi căţărarea, înfiinţând în 1938 prima şcoală de căţărare modernă în România, fiind organizat pe trei secţii. Asociaţia Piatra Craiului a fost creaţia unui pensionar militar. A închiriat de la călugări cabanele „Decebal” şi „Bucegi”, din apropierea peşterii Ialomiţei. Activitatea acestor asociaţii a fost în general alpinismul. Ele au fondat în 1934 Federaţia Societăţilor de Turism şi Alpinism, iar din februarie 1936, data înfiinţării O.N.T. (Oficiul Naţional de Turism), în parte au fost patronate şi de acesta. În cadrul O.N.T. au existat Birouri județene și Birou național de turism pentru tineret (B.T.T.)

Lascăr Catargiu 1823 - 1899

În memoria marelui om de stat

Lascăr Catargiu, sau Lascăr Catargi a fost un om politic român, prim ministru al României în patru mandate. În anul 1866 a devenit unul dintre cei trei membri ai Locoteneţei Domneşti care a condus statul român de la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza şi până la înscăunarea lui Carol I. S-a născut la data de 1 noiembrie 1823 în Iaşi şi a decedat la 30 martie 1899 în Bucureşti.

Set 2 insigne - Agenția națională pentru romi - Guvernul României

In februarie 1997 se infiinteaza, in cadrul Guvernului Romaniei, Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale (D.P.M.N.), condus de un Ministru delegat pe langa Primul Ministru. In cadrul D.P.M.N. functioneaza un compartiment guvernamental insarcinat cu problematica romilor din Romania : Oficiul National pentru Romi (O.N.R.). In februarie 2001 - D.P.M.N este reorganizat si devine o structura a Ministerului Informatiilor Publice (M.I.P.), schimbandu-si denumirea in Departamentul pentru Relatii Interetnice (D.R.I.), in cadrul caruia functioneaza si Oficiul National pentru Romi (O.N.R.). In iulie 2003 - D.R.I. trece din componenta fostului Minister al Informatiilor Publice (M.I.P.) in cadrul Secretariatului General al Guvernului (S.G.G.). Functionand in cadrul D.R.I., Oficiul National pentru Romi (O.N.R.) isi schimba denumirea in Oficiul pentru Problemele Romilor (O.P.R.). In octombrie 2004 - Guvernul adopta o ordonanta de urgenta -O.U.G. nr. 78 /7 octombrie 2004 pentru infiintarea unui nou organism, Agentia Nationala pentru Romi (A.N.R.), condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat. Se adopta hotararea de guvern - H.G. nr. 1703 din 14/10/2004 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Romi (A.N.R.). A.N.R. este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, coordonat de Ministrul coordonator al Secretariatului General al Guvernului si preia atributiile Oficiului pentru Problemele Romilor (O.P.R.) din structura Departamentului pentru Relatii Interetnice.

Cupa Unității tineretului - C.U.T. 10.VI - 1.IX 1948

Federaţia naţională a tineretului democrat român (F.N.T.D.R.) a fost constituită în anul 1946 ca paravan organizatoric în jurul Uniunii Tineretului Comunist din România.

Cupa Unității tineretului - F.N.T.D.R.

(Federaţia naţională a tineretului democrat român)

Deoarece Uniunea Tineretului Comunist era considerată ca o organizaţie îngustă din punct de vedere politic dar şi organizatoric - numeric (în anul 1945 U.T.C. număra doar 65000 de membri) au fost înfiinţate artificial alte organizaţii ale tinerilor români; Frontul Unic al Tineretului Muncitoresc, Frontul Naţional Democrat al Tineretului, Mişcarea Tineretului Progresist din România şi Tineretul Progresist.

F.N.T.D.R. - Cupa Unității tineretului - 1948

Trăiască Republica Populară Română

Ulterior au apărut şi alte organizaţii printre care şi Federaţia naţională a tineretului democrat român, toate chemate să formeze viitoarele cadre de nădejde ale P.C.R., partid care viza o ascensiune politică imediată şi rapidă în România.

__________ooOo___________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

DIN INDUSTRIA PETROLIERĂ,

EMISĂ LA HAGA, ÎN OLANDA