Epaminonda's Blog.....: MONEDE EURO DE COLECȚIE BELGIA 15

Moneda euro de colecţie de mai sus marchează Anul polar 2007. Aversul monedei prezintă stația polară belgiană din Antarctica, denumită Prințesa Elisabeta, după numele celui mai mare copil al moștenitorului aparent al regelui belgian – Filip, iar reversul prezintă o hartă a Europei. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 euro, anul emiterii – 2007, forma - rotundă, diametrul – 33 milimetri, greutatea – 18,75 grame, metalul – aliaj argint, calitatea – proof și tirajul – 50000 de exemplare.

Stația polară Prințesa Elisabeta a fost inaugurată la data de 15 februarie 2009, fiind situată în teritoriul Utsteinen Nunatak din ținutul Regina Maud. Stația a fost construită și este exploatată de Fundația Polară Internațională, fiind realizată din materiale total ecologice și consumând doar energie curată colectată de la microcentrale solare și eoliene. Stația cu un echipaj de 16 persoane pe tură, are o formă aerodinamică, rezistă la furtuni de peste 300 km pe oră și este creația arhitectului belgian Philippe Samyn.

Anul polar 2007 a fost un complex de manifestări științifice la care au participat mii de oameni de stiinta din peste de 60 de tari, din diverse domenii de cercetare. Programul a fost organizat de Consiliul International Pentru Stiinta (CIS) si Organizatia Meteorologică Mondiale (OMM), fiind cel mai cuprinzator efort de cercetare din ultimii 50 de ani. Cu aceasta ocazie, s-au desfășurat peste 200 de proiecte stiintifice si conexe, in cadrul a sase teme majore. Cercetarile au avut rolul de a determina starea mediului in regiunile polare. Dimensiunea umana a cercetărilor a vizat cercetarea proceselor culturale, istorice si sociale, asigurând durabilitatea grupurilor din regiunile circumpolare si identificarea contributiei lor particulare la diversitatea culturala si sociala globala. „Programul a fost foarte important pentru ca cei doi poli, nord si sud, întru cât ei sunt în continua schimbare, mai mult ca oriunde in lume. “Desi par indepartati si in capatul hartii, ceea ce se intampla acolo va influenta definitiv societatea noastra si pe toate celelalte. Doar daca intelegem ceea ce se intampla vom fi capabili sa ne descurcam ca si societate”, a declarat Robin E. Nell, presedintele comitetului "Anul Polar International".

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Pasărea albastră (Bluebird) mai exact trecerea a 50 de ani de când scriitorul Maurice Maeterlinck a scris piesa de teatru “Pasărea albastră.” Aversul monedei prezintă un ornament decorativ și o Pasăre albastră, pe când reversul prezintă o hartă a Europei. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 euro, data emiterii – 2008, forma - rotundă, diametrul – 33 milimetri, greutatea – 18,75 grame, metalul – argint, calitatea – proof şi tirajul – 20000 de exemplare.

Bluebirds (Păsările albastre) sunt un grup de păsări mijlocii, mai ales insectivore. Penajul lor diferă de la albastru închis la albastru deschis cu nuanțe de roz și bej. Aceste păsări preferă pajiștile deschise pe care se găsesc copaci puțini. Pasărea albastră este iubită de către grădinari deoarece această igienizează grădinile de orice insecte. Scriitorii și compozitorii au adoptat Pasărea albastră ca simbol al fericirii. Aici se încadrează perfect și piesa de teatru a scriitorului belgian Maeterlinck.

În Ajunul Craciunului copiii unui padurar sarac, Tyltyl si Mytyl, viseaza ca Zana Berylune ii trimite sa caute Pasarea Albastra a Fericirii. Tyltyl si Mytyl calatoresc in Tara Amintirii, ajung la Palatul Noptii, apoi in Gradina Fericirilor si in Imparatia Viitorului. Este un tinut de basm, in care animalele si obiectele neinsufletite vorbesc. Cand copiii se trezesc, vecina lor, Berlingot (Zana Berylune), il roaga pe Tyltyl sa-i dea micuta lor pasare pentru fetita ei care este pe moarte. Baiatul descopera ca pasarea este albastra si ca este aceea pe care o cautau. Aceasta este Pasarea Albastra, odiseea a doi copii care au pornit in cautarea Fericirii. Prima sa reprezentatie a piesei a avut la Moscova, în anul 1908, și de atunci piesa lui Maurice Maeterlinck, creatorul teatrului simbolist, a fost jucata de nenumarate ori pe scena marilor teatre ale lumii. Adaptarea în limba română a piesei s-a realizat în anul 1957 de către Radu Costachescu, in varianta radiofonica, cu Silvia Chicos in rolul lui Tyltyl, piesa fiind apreciată ca o feerie plina de sensibilitate si de candoare.

Maurice Polydore Marie Bernard Maeterlinck (născut 1862 și decedat 1949) a fost un poet, eseist și dramaturg belgian de limbă, franceză. Este considerat cel mai important dramaturg al simbolismului mondial. În anul 1911 a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Jocurile Olimpice de vară, din anul 2008, de la Beijing – China. Aversul monedei prezintă schițele grafice ale unor sportivi, turnul cu flacăra olimpică dar și logo-ul echipei olimpice belgiene la aceste jocuri, iar reversul o hartă a Europei. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 euro, anul emiterii – 2008, forma - rotundă, diametrul – 33 milimetri, greutatea – 18,75 grame, metalul – aliaj argint, calitatea – proof și tirajul – 20000 de exemplare.

În perioada 8 – 24 august 2008 la Beijing, în China a avut loc A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Din cauza carantinei impuse de către statul chinez probele de călărie a au avut loc pe două arene din Hong Kong. La jocuri au participat aproximativ 10500 sportivi din 204 state ale lumii, care au concurat în 302 probe sportive din 28 de sporturi. La aceste jocuri s-a conferit medalia de mai jos, care are diametrul de 70 milimetri, grosimea de 6 milimetri și greutatea de 200 de grame;

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul 1 – China cu 100 medalii din care 51 de aur, locul 2 – S.U.A. cu 110 medalii din care 36 de aur, locul 3 – Rusia cu 73 de medalii, locul 17 – România cu 8 medalii (4 aur, 1 argint și 3 bronz), iar Belgia pe locul 46 cu 2 medalii (1 aur și 1 argint). Campionii olimpici ai României au fost;

Alina Alexandra Dumitru – judo, 48 kg

Georgeta Andrunache și Viorica Susanu – canotaj, dublu rame

Constantina Diță - Tomescu – atletism, maraton

Sandra Izbașa – gimnastică, sol

Cel mai medaliat sportiv al jocurilor a fost înnotătorul american Michael Phelps, care a câștigat 8 medalii de aur.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

James Arthur Baldwin (1924 – 1987)

scriitor american

Adevărul implică o devoțiune față de om, de libertate și împlinirea lui.
Copiii n-au ştiut niciodată să-i asculte pe cei vârstnici, dar întotdeauna i-au imitat.
Preţul pe care îl plăteşti pentru a exersa orice profesie sau vocaţie este cunoaşterea intimă a părţilor ei urâte.

_________xxx_________

CÂTEVA
INSIGNE ȘI MEDALII
DIN JUDEȚUL BRAȘOV

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - Bran (Castelul)

Castelul Bran, situat intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, la 30 de km de Brasov, este singurul punct turistic care atrage sute de mii de turisti datorita unei legende, Legenda Contelui Dracula, deşi izvoarele spun ca Ţepeş ar fi trecut o singură dată pe aici, în drum spre Braşov. Initial Castelul Bran (in limba slava «brana» inseamna «poarta») a fost o fortareata cunoscuta sub numele de Dietrichstein, construita de Ordinul Cavalerilor Teutoni in anul 1212, care a fost cucerita de sasi spre sfarsitul secolului al XIII-lea. Prima atestare documentara este din 1377 cand brasovenii au primit, din partea lui Ludovic I d’Anjou, dreptul de a ridica cetatea pe locul fostei fortarete. Apoi, intre 1419-1424 a intrat in posesia lui Sigismund. La sfarsitul secolului al XV-lea a fost subordonata comitetului secuilor si sub domnia lui Iancu de Hunedoara a trecut sub conducerea voievodatului Transilvaniei. La 1 decembrie 1920, Castelul Bran a fost donat Reginei Maria a Romaniei Mari, in semn de recunostinta din partea orasului Brasov pentru contributia la Unirea cea mare de la 1918. Imediat dupa aceasta, timp de 7 ani, Castelul a intrat intr-o perioada de restaurare, sub conducerea arhitectului Curtii Regale, Carol Liman. Acesta a conceput ansamblul ca o resedinta de vara. Tot in aceasta perioada a fost construita si Casa de ceai. In timpul acestor lucrari, Castelul a fost dotat cu apa curenta de la o fantana sapata in stanca, adanca de 57 de metri si iluminat de la o uzina electrica cu turbina. De la aceasta uzina au fost apoi electrificate, in 1932, satele Bran, Simon si Moeciu. Apoi, in 1938, Regina Maria a lasat Castelul Bran drept mostenire Principesei Ileana, care l-a stapanit pana in 1948. Dupa abdicarea Regelui Mihai si expulzarea Casei Regale, Castelul a intrat in proprietatea statului, fiind abandonat si devastat. Abia in 1956 a fost amenajat ca muzeu de istorie si arta medievala. In 1987, castelul a intrat in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 1993. In 2006 Castelul a fost retrocedat lui Dominic de Habsburg, urmasul Principesei Ileana. In iarna lui 2007 noul proprietar l-a scos la vanzare. Deoarece consiliul Judetean Brasov s-a arata dispus sa rascumpere Castelul, avocatii care se ocupau de tranzactie au cerut pretul de 60 milioane de euro. Dupa o ancheta efectuata de o comisie parlamentara concluzia a fost ca retrocedarea Castelui Bran catre Dominic de Habsburg nu s-a facut cu respectarea tuturor prevederilor legale. In final, Castelul Bran a trecut oficial în proprietatea lui Dominic de Habsburg de la 1 iunie 2009, cand avocatii Casei de Habsburg si conducerea muzeului au semnat procesele verbale de predare-primire a castelului. Nepot al Reginei Maria si fiu al Principesei Ileana, Dominic de Habsburg a dobandit Castelul Bran la aproape sase decenii dupa ce familia sa a fost fortata de regimul comunist sa paraseasca tara, pe cand el avea doar zece ani. Dupa ce Ministerul Culturii si Cultelor a retras majoritatea obiectelor din Castelul Bran, acestea au fost inlocuite cu obiecte si mobilier care au apartinut familiei de Habsburg, printre cele mai pretioase fiindCoroana, sceptrul si un pumnal de argint care au apartinut Regelui Ferdinand, o fotografie-portret a Principesei Ileana cu semnatura acesteia,un acoperamant al patului Reginei Maria, cateva piese de mobilier, dar si o carte de oaspeti care a apartinut Reginei Maria acesta fiindu-i daruita, în 1920, de comunitatea brasovenilor si în care se pastreaza impresiile tuturor personalitatilor din tara si strainatate ce au trecut pragul castelului de-a lungul a aproape trei decenii. Potrivit unui reprezentant al aministratiei Castelului Bran, in castel va fi amenajata si o sala de proiectii cu imagini ale Arhivei Nationale de Film despre istoria familiei regale si a castelului, o camera a costumelor familiilor regale, precum si o sufragerie. In plus, in Turnul Rotund al castelului va fi amenajat un apartament de lux,pentru cei care vor sa stea sa petreaca o noapte in Castelul Bran. De asemenea, proprietarii castelului intentioneaza sa restaureze Casa de Ceai a Reginei Maria, aflata in incinta domeniului Bran, care sa fie apoi deschisa publicului. Intr-una dintre camerele castelului, a fost amenajata si o camera “Bram Stoker”, unde este prezentata legenda lui Vlad Ţepeş (cunoscut si ca Vlad Dracul), precum si a mitului lui Dracula. In curtea Castelului este amenajat un muzeu al satului ce prezinta viata taranilor din zona, munca si traditiile din zona Rucar-Bran. In perioada sarbatorii Halloween, Castelul Bran este destinatia preferata a turistilor americani si englezi. O noua atractie turistica oferita de noii proprietari este un numar de 10410 sticle de Merlot de Dealu Mare din 2007 botezat ad-hoc „Chateau Bran”, la 45 de lei sticla, si 1377 de sticle de Cabernet Sauvignon din acelasi an si aceeasi podgorie, la 160 de lei sticla „înnobilata” cu mentiunea „Reserve de l’Archiduc” si semnatura „Dominic”. „Ambele sortimente vor fi comercializate doar la Castelul Bran, sub denumirea «Chateau Bran. Revista americana Forbes a plasat Castelul Bran pe pozitia a doua in randul celor mai scumpe proprietati din lume, cu o valoare estimata la 140 milioane dolari.

Brașov - România

1231 Ab urbis condite (Casa Sfatului)

Situată în centrul vechi al Braşovului, în piaţa cu acelaşi nume, Casa Sfatului este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale oraşului. Un document din 23 decembrie 1420 menţionează acordul încheiat între breasla blănarilor şi Adunarea Districtului Ţării Bârsei, prin care ultimei i se îngăduie să-şi construiască, deasupra bolţii de vânzare a breslei, o cameră pentru “ acoradrea dreptăţii” şi pentru şedinţele sfatului orăşenesc. La începutul secolului al XVI-lea documentele vremii menţionează construirea turnului, străjuit de patru turnuri mici (însemn de aplicare a pedepsei cu moartea), de unde paznicii supravegeheau zi şi noapte oraşul, anunţând prin sunete de trompetă (de aici denumirea de “Turnul trompetiştilor”) scurgerea timpului, izbucnirea incendiilor sau venirea duşmanilor. Pe măsură ce oraşul-cetate devine mai puternic din punct de vedere economic, comercial şi militar, Casei Sfatului i se adaugă noi încăperi, iar turnul va fi prevăzut cu un orologiu cu cadrane pe toate cele patru laturi. În decursul vremii asupra aşezării s-au abătut cutremure, trăznete sau incendii (cel mai devastator având loc în anul 1689) care au provocat numeroase distrugeri acestui edificiu. Lucrările de refacere ulterioare vor schimba în mai multe rânduri aspectul Casei Sfatului adăugând elemente noi, logia şi stema orașului. Începutul secolului XX este marcat de încercarea de demolare a fostului sediu administrativ al Braşovului medieval şi înlocuirea lui cu o clădire modernă. Din anul 1950 Casa Sfatului primeşte o nouă întrebuinţare devenind sediu al Muzeului Regional Braşov.

Insignă - Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă"

Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă"

Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov este o instituție militară de învățământ superior acreditată, parte integrantă a sistemului național de învățământ. Instituția a luat ființă în anul 1995 prin Hotărârea de Guvern nr.616/11.08.1995. Sus am postat logo-ul Academiei Forțelor Aeriene "Henri Coandă" din Brașov.

Air Force Academy "Henri Coandă" - România

Nostrum nomen rerum est mensura nostra

Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă" - România

Academia este continuatoarea de drept a tradițiilor învățământului militar de formare a ofițerilor necesari Forțelor Aeriene, acumulând în acest domeniu o experiență de aproape un secol. Instituția este situată pe strada Mihai Viteazul, la nr.160 și are următoarea deviză; NOSTRUM NOMEN RERUM EST MENSURA NOSTRA. Deasupra am postat fanionul și steagul de identificare al Academiei Forțelor Aeriene "Henri Coandă" - Brașov.

Insigna - U.T.B. (Uzina de tractoare Brașov)

Uzina Tractorul Brașov (U.T.B.) a fost o companie braşoveanăspecializată în producția de tractoare. Înființată în anul 1925 ca fabrică de avioane (I.A.R. Braşov), după venirea în anul 1946 a autorităților ruse la Brașov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producția a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piață a fost I.A.R. 22. Sus am postat logo-ul şi o poză cu sediul central al Uzinei Tractorul Braşov.

Insigna - U.T.B. (Uzina de tractoare Brașov)

În anul 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brașov și, cu începere din anul 1960, apar pe piață primele modele de concepție integral românească, alături de cele cu motor Fiat. În anul 1999 compania a fost divizată în şase societăţi comerciale, scoase ulterior la vânzare. Deasupra am postat pozele câtorva modele de tractoare construite în timp la Uzina de Tractoare - Brașov.

1922 - 1972 Uzina 2 Brașov

50 Semicentenarul Uzinei nr.2

Brașov - România * 1922 - 1972

Activitatea industrială a actualei Societăţi Comerciale CARFIL SA Braşov a început în anul 1922. Din anul 1936 s-a transformat în producător de tehnică militară pentru înzestrarea Armatei Române. Înființarea actualei uzine Carfil este atestată documentar prin înscrierea în registrul firmelor industriale al Tribunalului Brașov sub numele „Fabrica de mașini și turnatorie Dumitru Voinea-Sucursala Brașov” la data de 20 iulie 1922. Pe terenul unei foste gări germane, noul proprietar a inițiat reparații de material rulant, care, în perioada 1922-1936 au condus la construirea unei capacități adiționale de producție pentru cherestea, tâmplarie și prelucrări mecanice ale unor organe de asamblare (cuie, suruburi, piulițe), cât și a unei uzine electrice proprii dotată cu motoare diesel. Această primă etapă de dezvoltare a condus la autonomizarea uzinei, în 1936, sub denumirea „Întreprinderea metalurgică D. Voinea S.A.R.” Brașov. În perioada 1936-1944, uzina și-a extins profilul cu producția de tehnică militară, care a dus la înființarea și dezvoltarea unor ateliere de turnătorie, presare la cald, fierărie, strungarie și cartonaje. La începutul războiului, această dezvoltare situa uzina pe locul 7 între întreprinderile legate de înzestrarea armatei. În perioada 1948-1952 s-a abordat producția de mobilă de bucătărie. În anul 1952, din uzina rămasă după naționalizare s-au desprins capacitățile de producție pentru organe de asamblare, constituind o intreprindere de sine stătătoare. Uzina rămasă a primit numele de „Uzina nr.2 Brașov”. După 1965, s-a întregit profilul de fabricație prin producția de carburatoare, filtre de ulei și motorină, pompe pentru ulei, combustibili și apă. În 1991, prin Hotarare de Guvern, unitatea s-a transformat în „Uzina Carfil” Brașov. În 1998, a devenit societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, luând denumirea de S.C. CARFIL SA Brașov. În prezent, societatea are în derulare acțiunea de revendicare formulată de succesorii fostului proprietar Dumitru Voinea. Din 2003, o parte din suprafața fostei uzine este ocupat de către Parcul Industrial Carfil, în care își desfășoară activitatea 47 de societăți comerciale, iar acționar este Consiliul Județean Brașov.

Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură brașovene, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Primăria și Lupa capitolina

Prefectura

Poarta Ecaterina

Biserica Sf. Treime - Șchei

Sinagoga

Biblioteca județeană George Barițiu

Biserica catolică Sf. Petru

Biserica Neagră

Gara

Universitatea Transilvania

Cercul militar

Bastionul Țesătorilor

Hotelul Carpați

Gara veche

Hotelul Coroana

Gimnaziul român

Hotelul "Vila Kertsch"

Poarta Șchei

Trimiteri poștale

Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 kilometri pătrați, numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă, actuală și harta judeţului Brașov, și mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură, din vremuri diferite, dar și alte locuri de vizitat și trimiteri poștale ilustrate din acest județ.