Epaminonda's Blog.....: Mo-M-oN 59

În data de 1 martie 2024 Banca Națională a Republicii Moldova (BNM) a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă care omagiază mărțișorul. Pe avers este redată stema Republicii Moldova, anul de emisiune „2024”, inscripțiile „REPUBLICA MOLDOVA” (numele statului) în arc de cerc, „Ag 999”(material – argint, titlu 99,9%), valoarea nominală „50 LEI” și „22,0 g” (greutatea) în exergă, iar pe revers imaginea color alb-roșu a unui mărțișor stilizat, imaginea unui ghiocel, inscripțiile cu majuscule „MĂRȚIȘORUL” și „SIMBOL AL PRIMĂVERII” în arc de cerc.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice:

data emiterii – 1 martie 2024
emitent – Banca Națională a Republicii Moldova
material (compoziție) – argint
titlu - 99,9%
valoarea – 50 lei
forma – rotundă
diametrul – 35 milimetri
greutatea – 22 grame
margine – zimțată
calitate - proof
tiraj – 1200 exemplare

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Împreună cu mărțișorul, se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Obiceiul de mărțișor a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO în anul 2017, ca „evenimente culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie”, propus într-un dosar colectiv de către Bulgaria, Macedonia de Nord, Moldova și România. Cuvântul Mărțișor este diminutivul lui marț, vechiul nume popular pentru martie și înseamnă literal „micul martie”. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă. În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. Mărțișoarele se poartă în principal de femei (dar și de bărbați) prinse în piept (rever haină, bluză, etc) perioade diferite de timp, de la o zonă la alta.

În data de 2 ianuarie Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă din seria „Evenimente istorice”, cu tema Moldova europeană. Pe avers moneda prezintă Stema Republicii Moldova, anul de emisiune „2024”, inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc, „Ag 999”, valoarea nominală „100 LEI” și „31,1 g” în exergă, iar pe revers Harta Republicii Moldova (colorată în albastru), un cerc format din douăsprezece stele aurii, pe plan secund harta Uniunii Europene, inscripția stilizată a valorilor europene „Demnitate umană”, „Libertate”, „Democrație”, „Egalitate”, „Statul de drept”, „Drepturile omului”, inscripția cu majuscule „MOLDOVA EUROPEANĂ” în arc de cerc.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice:

data emiterii – 1 martie 2024
emitent – Banca Națională a Republicii Moldova
material (compoziție) – argint
titlu - 99,9%
valoare nominală: 100 lei;
calitate: proof;
metal – compoziție: argint;
titlu - 999/1000;
greutate: 31,1 grame;
diametru: 37 mm;
formă: rotundă;
margine: zimțată;
tiraj: 2000 exemplare.

Ziua de 21 mai 2024 a scos cetățenii Republicii Moldova la Adunarea Națională “Moldova Europeană”. La îndemnul președintei Maia Sandu și al mai multor oficiali, oamenii au venit în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) să-și exprime dorința, deschiderea și aspirația de a deveni parte a marii familii europene. Cetățenii prezenți la Adunarea Moldova Europeană au votat o Rezoluție, prin care au afirmat aspirația Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Potrivit primelor estimări ale Poliției Republicii Moldova, la Adunarea Națională „Moldova Europeană” au participat între 75.000 și 80.000 de persoane. „Locul Moldovei este, fără îndoială, în cadrul UE, iar astăzi, cetățenii noștri au arătat acest lucru extrem de clar. (...) Împreună, ne vom croi drumul spre UE și vom construi o Moldovă prosperă”, a scris Maia Sandu pe Twitter după evenimentul din PMAN. Și în alte peste 33 de orașe europene, Adunarea „Moldova Europeană” a adunat în același moldovenii. Pe rețele social-media au apărut secvențe video care surprind modul în care a fost desfășurat evenimentul. Unii au cântat, alții au dansat, în timp ce în alte colțuri au fost difuzate discursurile din PMAN. Un lucru a rămas constant, mesajul „Moldova este Europa”.

În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă care omagiază sportul Canoe. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22 g” în exergă, iar pe revers imaginea stilizată a unui sportiv care vâslește în canoe și logoul Comitetului Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova în plan central și inscripția cu majuscule „CANOE” în partea de jos.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:

data emiterii – 27 decembrie 2024
emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
seria – Performanțele sportului moldovenesc
tema - Canoe
valoare nominală: 50 lei;
calitate: proof;
metal: argint;
compoziție: 999/1000;
greutate: 22 grame;
diametru: 35 mm;
formă: rotundă;
margine: zimțată
tiraj: 300 exemplare.

Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova (CNOS) este o organizație sportivă din Republica Moldova, care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice și ale statutului propriu. El acționează pentru dezvoltarea și sprijinirea mișcării olimpice în Republica Moldova, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport și a idealurilor olimpice. Organizația a fost fondată la 29 ianuarie 1991, ea devenind membră a Comitetului Olimpic Internațional (CIO) în 1993. Comitetul se implică în pregătirea sportivilor moldoveni pentru a permite participarea lor la Jocurile Olimpice. De asemenea, face parte din Comitetul Olimpic European. Sediul CNOS al Republicii Moldova este pe Str. Pușkin nr. 11 din orașul Chișinău. Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova organizează, împreună cu federațiile naționale ale sporturilor olimpice, selecția și pregătirea sportivilor, asigurând reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum și la competițiile regionale, continentale și intercontinentale, organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic.

Republica Moldova a obținut șapte medalii la Campionatul Mondial de Caiac-Canoie, organizat în perioada 5-9 iulie la Auronzo, Italia. „Rezultatele obținute demonstrează talentul și efortul susținut al sportivilor moldoveni”, a menționat președinta Maia Sandu în mesajul de felicitare adresat sportivilor. Astfel, dublourile Maria Olărașu - Daniela Cociu și Maria Olărașu - Mihail Chihaia au devenit campioni mondiali, iar tandemul Mihail Culceac - Stanislav Banaru au obținut bronzul. La probele individuale, Elena Glizan o obținut o medalie de argint și una de bronz, iar canoiștii Maria Olărașu și Mihail Culceac au luat bronzul. „În spatele acestor rezultate este multă muncă și disciplină. Antrenorii Victor Reneischi și Nicolae Juravschi i-au ghidat și sprijinit în drumul spre succes. Felicitări sportivilor, antrenorilor, familiilor lor și succes în toate competițiile”, a menționat Maia Sandu. Echipa Republicii Moldova s-a clasat pe locul 4 în categoria de vârstă Under 23 și pe locul 7 în clasamentul general.

xxx

"ECO-POWER" - O CARICATURĂ

DE MARGARETA CHITCATII

UN CAREU DEFINIȚII REZOLVAT

O EPIGRAMĂ PROPRIE

POTRIVITE ȘI ATRIBUITE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_________xxx_________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

1 Martie 1889 - La mulți ani cu sănătate!

An de an, de 1 Martie, ne recapatam speranta, optimismul, credinta in mai bine si sporul in toate. Martie este momentul in care oamenii incep sa caute primul ghiocel, ca semn al venirii primaverii cu adevarat. Acum frigul incepe sa se impleteasca cu razele soarelui, intunericul cu lumina si dupa o iarna grea cu omat mare invinge viata, primavara, soarele. Acest triumf al reinvierii si regenerarii este invocat prin Martisorul pe care-l daruim celor dragi, ca mic semn ce ne dorim sa le aduca fericire si noroc. Ziua de 1 Martie, Martisorul, dupa calendarul vechi, era considerata ca inceputul unui Nou An, sarbatoarea venirii primaverii. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie si se sarbatoreste din timpul romanilor, cand se sarbatorea ca zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii. Inventivitatea comerciantilor nu cunoaste limite. De la pandantive clasice cu inimioare, floricele, stelute si pana la papirusuri cu declaratii solemne de dragoste si aranjamente miniaturale ikebana. Totul respira a primavara. Miroase a nou si a curat. Strazile s-au zvantat sub un soare promitator si furnicarul de oameni cauta cel mai potrivit suvenir pentru mama, iubita, prietena sau colega de serviciu. E timpul urarilor de dragoste, ghioceilor si narciselor. Semnificatia martisorului a ramas ace easi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii, al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare. Martisoarele sunt un dar ce se primeste sau se ofera cu mare placere in luna Martie in Romania si reprezinta un simbol al primaverii dar si al dragostei si admiratiei. El este daruit incepand cu zorii primei zile din Martie fiintelor dragi. In general acest simbol este oferit copiilor, tinerelor fete si femeilor pentru a le proteja gingasia si sensibilitatea. Martisoarele se ofera de catre barbati tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite si de catre fete prietenelor, mamelor, bunicilor. In Moldova se practica obiceiul ca fetele sa daruiasca la randul lor martisoare barbatilor. Este frumos ca fiecare martisor sa reprezinte persoana careia ii este daruit sau urarea care vrea sa fie facuta. Un cosar poate transmite bunastare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingasia. Dincolo de obiceiuri si traditii, martisorul este o intrupare a bucuriei, a dragostei de viata, un semn prin care noi, oamenii, salutam renasterea naturii odata cu venirea primaverii. Martisorul este numit si “funia anului”, care se spune ca aduna laolalta saptamanile si lunile in cele doua anotimpuri stravechi ale calendarului popular: vara si iarna, simbolizate de snurul bicolor. Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri stravechi. Impletirea celor doua culori simbolizeaza regenerarea vietii. Rostul snurului era ca, prin impletirea celor doua fire ce simbolizeaza unitatea contrariilor (lumina-intuneric, caldura-frig, iarna-vara), sa se aduca sanatate si paza de boli. Cele doua culori impletite mai simbolizeaza dragostea si ura, viata si moartea sabinelor si raul. In calendarul vechi, 1 Martie marca inceputul unui Nou An. Martisorul, o podoaba de mici dimensiuni, cu snur-alb rosu, a fost creat cu rol de talisman menit sa poarte noroc si sa insoteasca urarile de dragoste, sanatate, bucurie si bunastare. Inca de pe timpul romanilor, venirea primaverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stapanul fortelor naturii si al agriculturii. In zona Moldovei si Bucovinei din vechi timpuri, martisorul era compus dintr-o moneda de aur si argint, prinsa cu ata alba-rosie. Copiii il purtau in jurul gatului, iar fetele il prindeau in par si il pastrau pana la inflorirea arborilor. La sfarsitul lunii martie, martisorul era atarnat de un copac, obicei care s-a pastrat si in zilele noastre. Snurul martisorului este atasat mai multor obiecte artizanale care intruchipeaza animale, flori, litere si alte simboluri cu diverse semnificatii. In unele zone geografice, mamele leaga un martisor cu moneda de aur sau argint de mana copiilor inainte de rasaritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli. In comunitatile traditionale bucovinene, fetele ofera cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 Martie, flacailor din sat. In Dobrogea, martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. Transilvanenii leaga snurul alb-rosu de ferestre, usi si coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele. Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri stravechi. Ei bine...iata povestea martisorului... Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pâna când zmeul a fost doborât. Slabit de puteri si ranit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sângele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe când acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pâna si ultima picatura de sânge se scurse în zapada imaculata. De atunci tinerii împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii. La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fete tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire. La inceputurile sale martisoarele erau purtate la gat sau la mana, si erau atarnate de o cordea rosie sau de un gaitan compus din doua fire rasucite de matase alba si rosie, sau dintr-un fir de arnici rosu sau unul din bumbac alb. In zilele noastre, martisorul se poarta o perioada de timp bine determinata si nu mai este purtat la gat ci la incheietura mainii sau prins in piept cu convingerea ca toate dorintele se vor implini. In trecut, in Moldova si Bucovina copii si fetele purtau o moneda de aur sau argint legata la gat timp de 12 zile dupa care o prindeau in par si-o tineau astfel pana la inflorirea primul pom sau pana la sosirea berzelor. Altele agatau martisorul pe un trandafir iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul. Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe. Un obicei de la sate este ca taranii sa puna copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca. Poporul mai stie ca martisorul trebuie purtat ca lucru sfant, nu ca pe o podoaba ori ca jucarie. Ca sa se respectam traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pana cand se arata semnele de biruinta ale primaverii: pina se aude cucul cantand, pana infloresc ciresii ori trandafirii, pana vin berzele sau randunelele. Dupa, martisorul nu se arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc. Martisorul se poarta in zilele Babei Dochia, care sunt intre 1-9 martie si exista si acum obiceiul de a-ti alege o anume zi din aceasta perioada, care spune ca asa cum va fi in acea zi, asa va fi tot anul tau. O zi insorita va prevesti un an bun, iar una mohorata un an prost. Martisorul este strans legat de traditia romaneasca: el nu se intalneste decat in spatiul carpatic si in zonele limitrofe, la romani si la unele populatii invecinate, care l-au preluat de la acestia. Obiceiul este cu mult anterior crestinismului, stand in legatura cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primavara.Pana in veacul trecut, martisorul se daruia copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva - de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Snurul era legat la mana, prins in piept si purtat, dupa zone, pana la Macinici, Florii, Paste, Armindeni, sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat, ca semn benefic, pe ramurile inflorite de macesi, vita-de-vie, visin, cires, se punea sub closca ori se agata la icoana. Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita „bautul martisorului“. Cu trecerea timpului, de snurul bicolor s-au legat monede de argint si de aur. In ziua de astazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrara, care, ajunsa la varsta senectutii, moare si apoi renaste la echinoctiul de primavara. Sarbatoarea traditionala de 1 Martie a devenit un prilej de omagiere a sexului frumos. Scopul purtarii Martisorului este sa-ti apropii soarele. Prin aceasata te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, frumusete, veselie si sanatate, cinste si iubire. Daruind un un martisor este ca si cum ai darui o farama de soare.

Nicolae Dobrin - N, S, E, V

Nicolae Dobrin cunoscut și ca Gâscanul sau Prințul din Trivale, a fost un cunoscut fotbalist român care s-a născut la data de 26 august 1947 la Pitești și a decedat la data de 26 octombrie 2007 tot în Pitești. Istoria fotbalului românesc îl reține ca fiind cel mai mare și cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor, un maestru al driblingului și al fentei, un model în executarea paselor și a loviturilor libere. A fost ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1977 și 1971 A debutat în prima divizie la vârsta de 14 ani și 10 luni, într-un meci Știința Cluj – Dinamo Pitești, dând dovadă de calități tehnico-tactice deosebite. A evoluat aproape întreaga sa carieră pentru echipa FC Argeș Pitești cu care a câștigat două titluri de campion național, în anii 1972 și 1979. Dobrin a contribuit decisiv la câștigarea titlului din 1979, înscriind în prelungiri golul victoriei argeșene în fața contracandidaților de la Dinamo București. Într-un singur sezon 1981 – 1982 a evoluat la altă echipă, CS Târgoviște, deși a avut oferte de la granzii Universitatea Craiova și Dinamo București. A participat la 409 meciuri în prima divizie națională, înscriind 111 goluri. Ultimul meci în prima ligă a fost FC Argeș - FC Bihor 2-0, pe 14 iunie 1983. În sezonul '85-'86, el a fost antrenor-jucător la CS Botoșani, la clubul moldav realizându-și cu adevărat retragerea din cariera de fotbalist. Pentru echipa națională a debutat la vârsta de 19 ani, la 1 iunie 1966, cu ocazia meciului de fotbal RFG - România, terminat cu scorul de 1-0. A îmbrăcat tricoul naționalei României de 48 de ori, marcând pentru aceasta de șase ori. Ultimul meci pentru echipa națională a fost cu ocazia meciului România - RDG, desfășurat în 2 aprilie 1980. S-a calificat, împreună cu echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic, 1970, unde nu a jucat nici un minut, datorită unui conflict cu antrenorul Angelo Niculescu. Nicolae Dobrin este cunoscut și pentru ratarea unui transfer la Real Madrid. După ce a jucat împotriva spaniolilor în Liga Campionilor, înscriind un gol, Santiago Bernabeu, faimosul președinte al madrilenilor, a fost atât de impresionat de calitățile lui Dobrin, încât ar fi fost dispus să ofere 2 milioane de dolari pentru a-l transfera, o sumă enormă pentru acele vremuri. Datorită regimului din România, Bernabeu a trebuit să poarte discuții chiar cu Ceaușescu, dar nu a reușit să-l convingă, deoarece conform propagandei oficiale, Dobrin era „bun național” și nu putea fi „înstrăinat”. S-a spus că a fost cel mai mare regret din viața lui Dobrin, deși a participat la meciul de retragere al lui Francisco Gento, în faimosul tricou „blanco” al celor de la Real Madrid, ocazie cu care Santiago Bernabeu a făcut o ultimă încercare nereușită de a-l păstra pe jucătorul român la Madrid. Corpul neînsuflețit al marelui argeșean a fost depus în dimineața înmormântării, în incinta tribunei oficiale a Stadionului din Pitești, care din 2003 îi poartă numele. La înmormântarea sa, pe 29 octombrie 2007, au participat peste 5000 de persoane. A fost decorat, post mortem, cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, pentru întreaga sa carieră de fotbalist.

23 August 1944 - 46

Ziua de 23 august a anului 1944, intrată în istorie ca actul de la 23 august, a fost de fapt o lovitură de stat prin care regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim ministru al României și „Conducătorul Statului”, dispunând încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. În situația în care Armata Roșie invadase deja nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți – Botoșani – Iași – Chișinău – Tighina, desprinderea de puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală.Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe 12 septembrie 1944, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din 23 august 1944 a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de Nord, cedate Uniunii sovietice în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din 23 august 1944 a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hotărârea României a scurtat cu şase luni cel de-al doilea război mondial. 23 August a fost, timp de aproape jumătate de secol, sărbătoarea naţională a României, pregătită şi întâmpinată cu mare fast de regimul comunist. Ziua de 23 august este una de referință în istorie, zi națională în comunism, pe care românii și regimul o sărbătoreau cu mult fast. Momentul 23 August 1944, care a dat prilejul acestei sărbători, a devenit graniţa în timp între două epoci istorice: încheierea celui de-al Doilea Războu Mondial și începutul sovietizării României. De aceea, liderii comunişti au sărbătorit naţional acest moment. 22 August 1944, ora 22:30, prin Proclamaţia către ţară, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. Hotărârea a scurtat cu şase luni cel de-al Doilea Război Mondial. Cel care a jucat rolul primordial în ziua de 23 august 1944 a fost Regele Mihai, care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu și a decis să se alăturare Coaliţiei Naţiunilor Unite. Astfel că, timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României. Momentul Ziua de 23 august a rămăs în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, motiv pentru care se organizau activităţi în „cinstea” lui Nicolae Ceauşescu, de „Ziua Națională a României”. Parade fastuoase, materiale de propagandă, demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale erau doar câteva dintre manifestările organizate în „Epoca de Aur” pentru a celebra ziua de 23 august. Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului mult iubit, Nicolae Ceauşescu.

DanceRO Competition

Piesa de mai sus este o medalie specială realizată de compania privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferită participanților la școala și competiția de dans DanceRo Competition.

DanceRo COMPETITION, este o scoală și un concurs dedicat tinerelor talente din domeniul dansului și totodată un eveniment care se bazează pe integritate, credibilitate și respect pentru toți tinerii dansatori, profesori, coregrafi și părinți. Înscrierile se fac contracost iar antrenamentele sunt astfel categorisite:

solo – un dansator
duo – doi dansatori
trio – trei dansatori
quartet – 4 dansatori
small grup – 5 – 9 dansatori
large gruo – 10 – 16 dansatori
formație – mai mult de 16 dansatori

Participanții sunt organizați pe categorii de vârstă:

mini: 4 - 6 ani
children: 7 - 9 ani
juniori 1: 10 - 12 ani
juniori 2: 12 - 15 ani
seniori – 16 – 21 ani
adulți: peste 21 ani

Disciplinele de concurs sunt:

balet clasic
dans neoclasic
lyrical
dans contemporan
dans de caracter
folclor național
folclor internațional
jazz
acro dance
gimnastică aerobică
open
cabaret
musical
dans tematic
fantezie coregrafică
show dance
dans modern
majorete
mtv comercial
streetdance
aerial dance
esthetic dance
gimnastică ritmică

7 Noiembrie 1917 - 1945

Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie
sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitură de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kereneski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917. Lovitura de stat a fost organizată de bolșevici sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin și este considerată a fi prima revoluție comunistă din secolul al XX-lea (deși, strict cronologic vorbind, este a doua, ea având loc după revoluția bolșevică reușită de la Tallin, prin care bolșevicii estoni conduși de Jaan Anvelt capturează puterea cu două zile înaintea revoluției bolșevicilor ruși la Petrograd, social-democrații radicali estonieni pierzând-o mai târziu, datorită invaziei armatelor kaiserului), revoluție bazată pe ideile lui Karl Marx. Cele mai importante activități revoluționare au fost controlate de Comitetul Militar Revoluționar al Sovietului din Petrograd. Inițial, evenimentul era numit Revolta din octombrie sau Revolta de pe 25, așa cum apare în prima ediție a operelor complete ale lui Lenin. Proeminența evenimentului a fost scoasă în evidență mai târziu. Numele oficial al evenimentului în Uniunea Sovietică începând cu a zecea aniversare din 1927, a fost Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Azi, denumirea de Revoluția din Octombrie este folosită în mod curent, deși istoriografia rusă modernă contestă caracterul de revoluție populară a loviturii de stat, iar expresia Marea Revoluție Socialistă din Octombrie (M.R.S.O.) este folosită de partidele comuniste și troțkiste, bunăoară de comuniștii ruși. Revoluția bolșevică are drept cauză proximă măsurile represive ale guvernului provizoriu: închiderea ziarelor partidului ca și decizia guvernului de a trimite garnizoanele capitalei pe front. O altă cauză proximă este refuzul obstinat al socialiștilor din Dumă de a lua puterea și forma un guvern socialist pur, așa cum cerea populația. O cauză fundamentală a revoluției bolșevice este refuzul guvernelor provizorii de a încheia pacea (care a fost prima cerere afișată pe pancartele revoluției din februarie), asta cu atât mai mult după eșecul total al ofensivei din 16 iunieordonată de guvernul provizoriu (și care s-a soldat cu aproape jumătate de milion de soldați ruși omorâți fără nici un câștig) și a concentra eforturile administrative pentru corijarea gravelor dezechilibre sociale. țăranii, care reprezentau majoritatea absolută a populației voiau reformă agrară cu împroprietărire, în timp ce muncitorii orașelor, și ei țărani la origine, voiau schimbarea relațiilor umilitoare dintre patronat și forța de muncă. Guvernul revoluționar a alunecat gradual, dimpotrivă, dinspre poziții pro-reformă, înspre măsuri autoritare și nedemocratice.

Insigna - Tehnician fruntaș

C.C. al Sind. Sfat. Pop. gops. CGM (?)

Piesa de mai sus este o insignă realizată în regimul comunist ce se conferea unui tehnician fruntaș. Regimul comunist realiza și distribuia pe larg astfel de insigne pentru a încuraja cetățenii patriei de a se autodepăși în munca lor.

Oferirea unor astfel insigne se constituia într-o cale sigură și eficientă de realizare a omului nou, constructor conștient al societății socialiste multilateral dezvoltate. Deasupra am postat legitimația de conferire a prezentei insigne.

_________ooOoo_________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

ÎN LIMBILE FRANCEZĂ ȘI ROMÂNĂ