Epaminonda's Blog.....: KLUNDERT

Mai jos admiri și alte poze reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea olandeză KLUNDERT,

municipalitatea MOERDIJK, provincia BRABANTUL DE

NORD și câteva cărți poștale din vremuri diferite, dar și un

jeton și o insignă locale.

Primăria

Piața

Biserica reformată

Podul Haring

Strada Voor

Parcul

Muzeul zahărului

Strada Hoog

Biserica Johannes

Strada Morii

Arhitectură locală

Trimiteri poștale

Insignă locală

Jeton local

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx___________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE DIN

JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Inspectoratul pentru situații de urgență "Bistrița"

al județului Bistrița-Năsăud

Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta "Bistrita" al judetului Bistrita-Nasaud funcționează în baza prevederilor:

art.10 din Ordonanta Guvernului nr.88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.363/2002, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr.25/2004 aprobata prin Legea nr.329/2004 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 191/2005;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata prin Legea nr.15/2005;
Hotararea Guvernului Romaniei nr.1492/2004 privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste.

Acest inspectorat s-a infiintat in data de 15.12.2004, in baza Ordinului ministrului administratiei si internelor nr.I/0671 din 01.12.2004 prin unificarea Grupului de Pompieri "Bistrita" al judetului Bistrita-Nasaud cu Inspectoratul de Protectie Civila al judetului Bistrita-Nasaud, care incepand cu data de 15.07.2007 a fost reorganizat prin intrarea in vigoare a noului stat de organizare aprobat prin Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta nr.07684 din 28.06.2007. Inspectoartul este constituit ca serviciu public deconcentrat in subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta in scopul asigurarii managementului situatiilor de urgenta pe tipuri de risc din competenta. Activitatea inspectoratului este coordonata de prefect, conform prevederilor Legii nr.340/2004 privind institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare. Inspectoratul este unitate cu personalitate juridica, inspectorul sef are calitatea de ordonator tertiar de credite si se subordoneaza nemijlocit inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Sediul central al instituției este situat pe Strada Sigmirului, nr.16, municipiul Bistrița.

Festivalul anual de cântări și muzică Iacob Mureșanu - Năsăud

Produsul de mai sus este o insignă realizată pentru a fi conferită participanților la Festivalul anual de cântări și muzică Iacob Mureșanu ce a avut loc în anul 1978 în municipiul Năsăud, județul Bistrița-Năsăud. Se știe că în regimul comunist se acorda mare atenție acțiunilor culturale de acest gen.

Iacob Mureșanu, dactilografiat și Iacob Mureșianu, a fost un publicist, poet și om politic român, membru de onoare (din 1877) al Academiei Române, care s-a născut la data de 28 noiembrie 1812 la Rebrișoara, județul Bistrița-Năsăud și a deceda la Brașov în data de 29 septembrie 1887. Școala elementară a făcut-o la Triviala din Năsăud, iar Gimnaziul superior la Blaj, unde a absolvit și studii superioare de filosofie și teologie, urmând să lucreze ca profesor la Gimnaziul din Brașov (19 ani începând cu 1837) unde va fi și director peste 20 de ani, acționând cu folos pentru înființarea acestuia și apoi pentru buna lui funcționare; Tot aici va conduce „Gazeta Transilvaniei”, împreună cu George Barițiu, iar din 1878 o va lăsa în seama fiului său Aurel Mureșanu; La fel de activ a fost și la gazeta Foaie pentru inimă și literatură; Cele două gazete românești au promovat cultura națională a românilor, ca „o santinelă neclintită a românismului” – cum spunea Sextil Pușcariu. În paginile lor susținea că „naționalitatea și limba sunt mai scumpe decât libertatea, căci libertatea pierdută se poate recâștiga, naționalitatea niciodată”. A tipărit Pronunciamentul de la Blaj (1868); A modernizat ziarele la care a lucrat, introducând alfabetul latin, rezistând cenzurii poliției..; A contribuit la fondarea Reuniunii femeilor române din Brașov, al cărui scop era ajutorarea creșterii și educării fetițelor române orfane a căror părinți au căzut în războiul civil 1848/1849. Prin donații și baluri filantropice s-au adunat numeroase sume în beneficiul acestei Reuniuni. S-a contopit cu activitatea ASTREI, a susținut banca Albina – simbol al interesului național românesc. A militat pentru o Academie de Drept pentru care s-a implicat în adunarea fondurilor, care fiind insuficiente au fost donate ASTREI pentru înființarea Școlii de Fete din Sibiu și a Internatului acesteia; A susținut emanciparea cultural românească prin spectacole de dans și teatru în propria-i casă, locație spațioasă care astăzi a rămas în patrimonial Brașovului: Casa Mureșenilor; A publicat și poezii cu conținut patriotic și național, excelând mai mult în publicistică și muzică; A avut o familie cu 8 copii din care s-au afirmat: Aurel – ziarist, Iacob Petru – bariton și profesor la Năsăud și Blaj, Traian Dumitru – sculptor și bariton; S-a jertfit peste 50 de ani pentru apărarea tricolorului românesc, a limbii române, a culturii și naționalității române: pe cei buni și diligenți îi lăuda, pe cei răi și neglijenți îi înfrunta cu toată blândețea și-i abătea de pe calea rătăcirii, pe cei lipsiți îi ajuta și îi încuraja, pe toți îi primea cu căldură în casa sa, punându-le la dispoziție felurite mijloace spre a înainta în științe și virtute.

Năsăud, în dialectul săsesc - Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf sau Nâessndorf, în limba germană - Nussdorf, Nussendorf sau Nassendorf, în limba maghiară – Naszód, este un oraș din județul Bistrița-Năsăud, care include și satele: Liviu Rebreanu și Lușca. Orașul este cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud, iar mai înainte ca sediu al celui de al doilea regiment românesc (în maghiară Oláh, în germană Wallach) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz și la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".În martie 1849 Năsăudul a fost ars aproape în întregime de insurgenții revoluționari maghiari, mai precis de soldații din regimentele de graniță secuiești, rămânând în picioare doar câteva clădiri aparținând instituțiilor publice. Conform căpitanului Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, s-a dat foc institutului de educație ridicat în 1784 ca școală pentru copiii grănicerilor. Nu a ars decât acoperișul. În noiembrie 1850, perioadă premergătoare desființării regimentului, Năsăudul a fost vizitat de generalul de brigadă Ritter von Laiml care, în tinerețe, și-a făcut școala militară în această instituție. Văzând nenorocirea întâmplată, a luat măsuri imediate pentru refacerea acoperișului edificiului afectat. În data de 19 octombrie 1884 episcopul Ioan Sabo a sfințit Biserica Sfântul Nicolae, cunoscută și drept „biserica grănicerilor”. După primul război mondial (1914-1918), orașul făcea parte din plasa Năsăud, din județul interbelic Năsăud, o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița. Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum satul Vărarea (astăzi, satul Nepos) sau vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui. Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiul Național George Coșbuc și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, fostul Liceu Pedagogic sau Școala Normală sau Preparandia), precum și acele „școli triviale”.În anul 1850 în localitate existau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În anul 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din anul 1930 orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori, dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian). A fost orașul cu cea mai mare pondere confesională catolică (greco-catolică) din România în rândul populației. La recensământul din anul 2011 orașul număra 9587 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 10582 locuitori), dintre care: români – 87,67%, romi – 4,83%, maghiari – 0,63% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului Năsăud astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 80,26%, penticostali – 5,39%, greco catolici – 2,01%, baptiști – 2,69% și restul – nedeclarată sau altă religie. Principalele atracții turistice ale orașului sunt:

Muzeul grăniceresc, deschis în anul 1931 în fosta clădire a comandamnetului Regimentului 2 grăniceresc.
Muzeul memorial Liviu Rebreanu
Statuia Lupa capitolina
Monumentul eroilor din primul război mondial, realizat din blocuri de granit, având înălțimea de 2,5 metri

Dintre personalitățile care s-au născut sau au trăit o vreme pe aceste meleaguri amintesc:

George Coșbuc, (1866-1918) scriitor și gazetar
Miron Cristea (1868-1939), primul patriarh la Bisericii Ortodoxe Române
Nicolae Bălan (1882-1955) mitropolit ortodox al Ardealului
Iuliu Hossu (1885-1970) cardinal, episcop unit (greco-catolic) de Cluj-Gherla, deținut politic și religios;
Emil Isac (1886-1954) poet, dramaturg și gazetar;
Veronica Micle (1850-1889), poetă;
Constantin Moisil (1876-1952), profesor, arheolog și numismat;
Ion Pop-Reteganul (1853-1905), etnolog, publicist;
Liviu Rebreanu (1885-1944), romancier și publicist, membru al Academiei Române;

Semimaratonul eroilor invictus

I am little invictus - Bistrița 27 mai 2023

Primăria municipiului Bistrița

Brigada 81 mecanizată "General Grigore Bălam"

Asociația voluntarilor invictus

Piesa de mai sus este o medalie realizată de către compania privată orădeană Alex Stankovitz conferită participanților și / sau câștigătorilor la competiția sportivă Semimaratonul Eroilor Invictus. Semimaratonul Eroilor Invictus este un concurs de alergare organizat de Asociația Voluntarilor Invictus România, în parteneriat cu Primăria municipiului Bistrița și Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din aceiași localitate. Invictus România ” este un grup informal de oameni care prin propriul exemplu și exemplul camarazilor răniți reușesc să facă diferența, să schimbe, să motiveze și să inspire. Acest grup și-a propus să contribuie la cultivarea ambiției și a curajului de a depăși orice obstacol în momentele de cumpănă. Grupul aduce împreună oameni care împărtășesc valorile ilustrate de eroii noștri: perseveranța, curajul, altruismul și spiritul de sacrificiu. Scopul organizării evenimentului este de a sărbători prin sport Ziua Eroilor, 25 Mai, sărbătoare națională ce comemorează bărbații și femeile care au murit în timp ce serveau în forțele armate și, totodată, de a promova activitățile sportive de masă și beneficiului acestora asupra sănătății fizice și psihice. Reușita proiectului Invictus România se datorează în primul rând voluntarilor Invictus din toate colțurile țării, care au promovat spiritul de neînvins al luptătorilor noștri răniți, purtând tricoul #Invictus, ori de câte ori au avut ocazia, la evenimente culturale și sportive. Acest gest simbolic a contribuit la creşterea gradului de informare, în rândul publicului român, cu privire la problematica militarilor răniţi, la sensibilizarea societății civile asupra recunoştinţei care se cuvine acestora şi la nevoia de integrare a lor, pe cât posibil, în toate sferele vieţii sociale. Povestea Invictus România începe în anul 2014, atunci când un grup de voluntari militari și civili, inspirați de organizarea la Londra a primelor jocuri Invictus sub patronajul prințului Harry de Wales, al Marii Britanii, au început un proiect de educaţie care, dincolo de ideea de promovare a valorilor militare şi naţionale, şi-a propus să sensibilizeze societatea civilă asupra recunoştinţei care se cuvine camarazilor noştri răniţi în acţiuni militare și să ducă și militarii răniți români la Invictus Games. Voluntarii Invictus au ales sportul ca principal mijloc de exprimare şi s-au dedicat unei cauze la care, în timp, au subscris tot mai multe persoane, atât din mediul militar, cât şi din cel civil: motivarea și sprijinirea militarilor răniţi pentru a participa la Jocurile Invictus. Începând cu toamna anului 2014, aceștia au organizat, în spiritul Jocurilor Invictus, o serie de evenimente sportive și de fund-raising în care au angrenat și veterani din teatrele de operații, inclusiv răniți și invalizi.

Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” este o unitate de prestigiu din Armata României, continuatoare a tradiţiilor de luptă ale Regimentelor 81 Infanterie „Dej” şi 223 Mecanizat „Bobîlna”. Începând cu 1 martie 1997, marea unitate a fost nominalizată ca parte componentă a Forţei de Reacţie Rapidă a Armatei României. În prezent, brigada are în subordine 7 batalioane şi 6 subunităţi de brigadă, dispuse în judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Arad și Maramureș. De la înfiinţare şi până în prezent, unitatea a beneficiat de experienţa participării la o serie de misiuni în afara teritoriului naţional, fiind desfăşurată în teatre de operaţii dispuse pe trei continente (Africa, Europa şi Asia). Pe parcursul misiunilor internaţionale trei militari (Cpt. Țifrea Cătălin, Slt. Filip Cristian Petru și Slt. Sfecheș Marius Florin) şi-au pierdut viaţa, plătind tributul de sânge pentru onoarea şi gloria Armatei României.

Conform Dex Semimaratonul este o probă atletică de alergări pe o distanță de 21,0975 km, adică jumătate din distanța specifică maratonului. În cadrul acțiunii bistrițene se organizează și concursuri de alergare pentru vârste mici, după cum urmează:

4 – 8 ani = 550 metri
9 – 11 ani = 750 metri
12 – 14 ani = 950 metri

Pentru adulți se organizează următoarele probe:

cros adulți – 5 kilometri
semimaraton ștafetă – 4 x 5 kilometri
semimaraton individual – 21 kilometri

Acest eveniment a fost organizat în baza parteneriatului semnat de către Asociația Voluntarilor Invictus, Primăria municipiului Bistrița și Brigada 81 mecanizată “General Grigore Bălan” și a avut ca scop principal promovarea Zilei Eroilor, 25 Mai, sărbătoare națională ce comemorează bărbații și femeile care au murit în timp ce serveau în forțele armate și, totodată, promovarea activităților sportive de masă și a beneficiului acestora asupra sănătății fizice și psihice. Evenimentul a avut loc în Orașul Bistrița, în data de 27 Mai 2023 și a constat în parcurgerea traseului: Piața Centrală (lângă Biserica Evanghelică), str. Gheorghe Șincai – str. Alexandru Odobescu – str. Parcului – str. Ion Minulescu – str.C.R.Vivu – str. Avram Iancu – str. 1 Decembrie – B-dul Republicii – str. Gării – str. Gheorghe Șincai – Piața Centrală.

Jetonul - Sabașa 5 bani

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Studiin netul am aflat că Sabașa este un mic râu (lungime – 24 km, suprafață bazin – 85 kmp) ce străbate teritoriul estic al județului Bistrița Năsăud, un afluent din stânga râului Bistrița, care se varsă în acesta în satul Sabașa din județul vecin Neamț.

Biserica Sabașa

Sabasa este un sat de 2058 locuitori din comuna Borca, județul Neamț, sat pomenit de scriitorul Mihai Sadoveanu în romanul Baltagul.

Borca este o comună din județul Neamț, care include și satele: Lunca, Mădei, Pârâul Cârjei, Pârâul Pântei, Sabașa și Soci, situat în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceva, pe malurile râului Bistrița. pe șoseaua națională DN17B (Piatra Neamț - Vatra Dornei). Pe teritoriul comunei Borca se află două arii protejate: rezervația faunistică (unde este protejat cocoșul de munte) și rezervația de tip acvatic Pârâul Borcuța. La recensământul din anul 2021 comuna număra 5860 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 6148 locuitori) dintre care: români – 89,01%, romi – 5,09% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei nemțen Borca astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 91,25%, penticostali – 1,86% și restul – nedeclarată sau altă religie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntele a județului Suceava, având mai puține sate și numărând doar 868 locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Sabasa și trecerea satului ei la comuna Borca, comună ce avea 2000 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Ceahlău din regiunea Bacău. În 1964, comuna Borca a trecut la raionul Piatra Neamț din aceeași regiune, pentru ca în 1968 să se revină la organizarea pe județe și comuna să revină la județul Neamț, reînființat. Câteva obiective de vizitat pe raza acestei comune sunt:

casa administratorului Domeniului Coroanei – Borca (1898) azi internat școlar
ocolul silvic (1898) – Borca, azi școală
casa Diaconescu (sec.19) – Sabașa
ocolul silvic (1928) – Sabașa, azi poșta
școala veche (1929) – Sabașa

Având în vedere reprezentarea bradului de pe o față a jetonului deduc că acesta a fost emis de vreo cantină forestieră de pe valea răului Sabașa și poate că era folosit ca monedă de schimb-garanție pentru vesela folosită la cantină. Muncitorul vreunei societăți comerciale din zonă primea la încadrare și câte un astfel de jeton pe care îl oferea oficiantei atunci când primea porția de mâncare. După ce muncitorul servea masa trebuia să prezinte toată vesela la ghișeu de spălare vase, de unde își reprimea jetonul pe care trebuia să-l păstreze cu grijă pentru masa următoare.

Clubul tineretului Bistrița

Clubul tineretului Bistrița este un organizație culturală ce își desfășoară activitatea în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Bistriţa – Năsăud (DJST). Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bistrița Năsăud asigură implementarea la nivel județean a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului. Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bistrița Năsăud susține ideea de participare comunitară și sincronizarea proiectelor de tineret intiate de organizatile de tineret sau de grupuri de tineret cu cele ale instituțiilor de profil pentru o mai buna folosire a resurselor. Centrul de tineret Bistrița Năsăud coordonat de DJST are că scop punerea la dispoziția organizațiilor de tineret a unei infrastructuri și a resurselor necesare de lucru și de invătare pentru derularea unor proiecte care sa acopere nevoile tinerilor.

A.C.F. Gloria Bistrița (Asociația Club Fotbal)

A.C.F. Gloria 1922 Bistrița (Asociația Club Fotbal), pe scurt Gloria Bistrița, este un club de fotbal din Bistriţa, România, care joacă în Liga I. În palmaresul echipei se află o cupă a României câștigată în anul 1994 și încă o finală a Cupei României jucată în anul 1996. Alte denumiri ale clubului au fost Progresul Bistriţa şi Ceramica Bistriţa. Sus am postat o poză cu stadionul echipei. Clubul a fost înfiinţat la data de 6 iulie 1922. Sus am postat două logo-uri ale ACF Gloria 1922 Bistrița. Stadionul propriu al echipei se numește Jean Pădureanu și numără 7800 locuri pe scaune. Culorile tradiționale ale echipamentului dejoc al echipei sunt: alb albastru – acasă și albastru în deplasare.

Bistrița (în germană Bistritz, Nösen și în maghiară Beszterce) este un municipiu și reședința județului Bistrița – Năsăud, provincia istorică Transilvania, România. Împreună cu cele șase localități componente: Unirea, Slătinița, Ghinda, Viișoara, Sigmir și Sărata, localitatea se întinde pe o suprafață de 14547 hectare și numără aproximativ 75000 de locuitori. Prima atestare documentară a orașului provine din anul 1241. Sus am postat stema actuală și stema veche a orașului Bistrița. Mai jos admiri pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură, din vremuri diferite, din orașul Bistrița.

Biserica ortodoxă

Cazinoul maghiar - azi Centru cultural

Cazarma Franz Josef

Casa Argintarului

Sinagoga

Biserica evanghelică

Filiala BNR

Biserica romano catolică

Biserica greco-catolică

Șugaletele

Bistrița-Năsăud este un județ din provincia istorică Transilvania, România, care se învecinează cu județele Cluj la vest, Maramureș la nord, Suceava la est și Mureș la sud. Din punct de vedere administrativ județul este compus dintr-un municipiu – Bistrița, 3 orașe – Beclean, Năsăud și Sângeorz - Băi precum și 58 de comune cu 235 de sate. Județul numără aproximativ 278000 de locuitori, se întinde pe o suprafață de 5355 kilometri pătrați și are reședința administrativă în municipiul Bistrița. Deasupra am postat stema și harta actuală a județului Bistrița-Năsăud. Mai jos am postat pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ, din vremuri diferite, câteva trimiteri poștale ilustrate dar și alte frumoase locuri de vizitat pe aceste meleaguri.