Epaminonda's Blog.....: FERRANDINA

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea italianaă FERRANDINA,

provincia MATERA, regiunea BASILICATA, din vremuri

diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate și vederi generale.

Deasupra am postat o acțiune a Băncii Cooperative din localitate.

Ruinele castelului Uggiano

Biserica Santa Maria de la Croce

Școla

Primăria

Palatul D'Amato

Piața Plebiscitului

Mănăstirea Santa Chiara

Corso Vittorio Emanuelle și Biserica San Domenico

Corso Vittorio Emanuelle

și Biserica San Domenico în construcție

Arhitectură locală

Trimiteri poștale ilustrate

Vederi generale

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O PASTILĂ DE UMOR

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

___________xxx___________

CÂTEVA
INSIGNE ȘI MEDALII
DIN JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Dintre atribuţiile centrelor militare județene enumăr aici doar câteva: conducerea activităţilor de asigurare materială şi financiară, de menţinere a ordinii şi disciplinei militare şi a executării serviciului de garnizoană şi de gardă în unităţile dislocate în garnizoană; rezolvarea problemelor de cazare a trupelor dislocate în garnizoană, inclusiv a trupelor în trecere spre şi dinspre front; organizarea şi conducerea activităţilor privind apărarea locală antiaeriană; asigurarea efectivelor necesare pentru diferite activităţi destinate participării la înlăturarea efectelor loviturilor din aer ale inamicului asupra oraşului, repararea căilor de comunicaţii, înlăturarea efectelor unor calamităţi; achiziţionarea de resurse materiale (alimente, echipament, carburanţi) şi trimiterea acestora pe front. Trebuie precizat că unele dintre centrele militare județene au statut de centre militare zonale, lor subordonându-li-se de fapt centrele militare județene din zona de responsabilitate.

Sediul Centrului Militar Judeţean Călăraşi este situat pe strada Muşeţelului, la numărul 10, în blocul J 24, camera 301.

Uniunea societăților de științe medicale

Filiala județeană Călărași - Secția Chirurgie

Tratamentul chirurgical al ulcerului gastro-duodenal

perforat și penetrant 17 oct 1986 Călărași

Participant la această manifestare științifică medicală

În medicină chirurgia este specialitatea medicală care tratează bolile sau rănile prin intervenții instrumentale sau manual operative. Microchirurgia este o disciplină specifică, parte a chirurgiei și se practică pe porțiuni minuscule ale corpului, sub microscop.

Insigna - Mihai Eminescu 1850 15 ianuarie 2010

160 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

Această insignă este realizată de

numismatul Stelian Brânzei din Botoșani

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Insigna sportivă - Fotbal Club Dunărea Călărași - 2005

A.F.C. (Asociația Fotbal Club) Dunărea Călărași este o echipă de fotbal din Călărași care a evoluat în Liga a III-a, a II-a și chiar în Liga a I-a și este finanțată de Primăria și Consiliul local Călărași. Cea mai bună performanță a echipei a fost înregistrată în Cupa României, ediția 1991 – 1992. Din postura unei divizionare C Dunărea Călărași avea să atingă faza sferturilor de finală, fiind eliminată de FC Plolitehnica Timișoara (Div. A) după 1-0 în turul de la Călărași și 0-2 în returul de la Timișoara. De altfel, în acea ediție, Politehnica Timișoara avea să joace finala cupei cu Steaua București. Până în faza sferturilor, Dunărea Călărași avea să elimine, în faza 16-imilor de finală, pe Gloria Bistrița (Div. A), scor 3-2 și în faza optimilor de finală, pe ASA Târgu Mureș, de asemenea divizionară A la acea vreme, cu scorul de 2-1. În sezonul 2015 – 2016, Dunărea Călărași a fost aproape de o promovare istorică în Liga I. Călărășenii au învins acasă cu 3-1 și au pierdut în deplasare cu 4-1 dubla manșă cu UTA Arad, ratând astfel barajul cu FC Voluntari. Echipa evoluează pe Stadionul Ion Comșa din Complexul Sportiv al Tineretului, stadion cu o capacitate de 14000 de locuri. În sezonul 2017-2018, Dunărea Călărași a promovat pentru prima dată în istoria clubului în Liga 1, cu Dan Alexa ca antrenor principal. Echipa joacă aproape toate meciurile într-un echipament de jos de culoare albastră. Echipa a mai purtat și alte denumiri precum: Celuloza (1962 - 1979), Dunărea (1979 – 1986, 1987-1992 și 1994 -2005), Oțelul (1986 - 1987), Sportul (1992-1994) și AFC Dunărea Călărași (2005 - prezent).

A 75 aniversare a Poligonului de experiențe al Armatei

Labor omnia vincit improbus (Munca asiduă învinge orice obstacol)

Cu o vechime de aproximativ 100 de ani Poligonul de experiențe al Armatei „General de divizie Ştefan Burileanu” (PEA) își desfășoară activitatea în aceiași localitate – Jegălia, județul Călărași. Aici se execută teste balistice şi de laborator ale tuturor tipurilor de muniţie de infanterie şi artilerie produsă în ţară, rezultatele acestora reprezentând garanţia incontestabilă a calităţii produselor româneşti. De asemenea, sunt testate loturile de muniţie şi explozibili din depozitele unităţilor militare pentru a se stabili, cu exactitate, dacă acestea îndeplinesc baremele de calitate necesare exploatării lor în deplină siguranţă.

Se poate afirma că, de când în România s-au pus bazale unei producţii de armament şi muniţii în condiţii industriale, PEA şi-a adus constant contribuţia la perfecţionarea şi evoluţia acestora.

Actul de naştere al poligonului îl reprezintă Înaltul Decret Regal nr. 2502 din 10 iunie 1920, pentru aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei a XI-a tehnică din Ministerul de Război. La 1 octombrie 1925, s-a pus piatra de temelie a pavilionului administrativ al poligonului. În acelaşi an, sosesc din Franţa utilaje şi aparatură specifice de poligon, dintre care cele mai importante sunt: cronografe, velocimetre, aparate pentru balistică interioară, teodolite, micrometre şi alte aparate de măsură. Luna august a anului 1928 aduce debutul primelor activităţi specifice de poligon, cu încercarea unor focoase de fabricaţie germană. Parcă pentru a demonstra necesitatea verificărilor dinamice ale muniţiilor şi elementelor de muniţie, aceste prime încercări s-au soldat cu rezultate necorespunzătoare. Încă de la înfiinţare, P.E.A. a fost o veritabilă şcoală de pregătire a inginerilor militari în domeniul sistemelor de armament şi muniţie. Deasupra sunt postate logo-ul și steagul de identificare al acestei structuri militare.

Călărași (în trecut, Lichirești și, temporar, Știrbeiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume. Este cel mai mare oraș al județului și unul din cele mai importante municipii din regiunea de dezvoltare Sud aflat la o distanță de 120 km de București și 144 de km de Constnața. Orașul este situat în sud-estul României, pe partea dreaptă a cursului brațului Borcea al Dunării și este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie și industria de prefabricate. Orașul cu denumirea veche Lichirești este menționat pentru prima dată într-o pe o hartă de la anul 1700, opera cartografică a stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită în Italia, la Padova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Călărași avea statut de comună urbană și era reședința județului Ialomița (statut pe care l-a preluat în 1832 de la orașul Urziceni). Prin oraș trece șoseaua națională DN3, care îl leagă spre nord-est de București și spre nord-vest de Constanța. La Călărași, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN21 care duce spre nord la slobozia și Brăila. În municipiul Călărași există 26 ha parc, cu o suprafață totală a spațiilor verzi de 137 ha. În anii 2007-2008, s-a înregistrat o creștere a acestor spații verzi, în special în cartierele de locuit de aproximativ 8 ha. În aceste condiții suprafața spațiului verde pe locuitor este de 4,58 m²/locuitor, o medie inferioară mediei naționale de 18 m²/locuitor. La recensământul din anul 2011 orașul număra 65181 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 82,91%, romi – 3,14% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Călărași astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși -85,33% și restul – nedeclarată sau altă etnie. Principalele atractii turistice ale orașului sunt Grădina zoologică, Muzeul Dunării de jos, Situl arheologic Grădiștea, ruinele Cetății Vicina, Biserica Alexe, Catedrala Sfânta Anastasia, Catedrala Sfântul Nicolae, Cazarma Pompierilor, Monumentele Eroilor călărășeni, La Cruci, Soldaților, Vulturului sau Turnul de apă. În acest oraș s-a născut marele actor de teatru și film Ștefan Bănică (11 noiembrie 1933 – 28 mai 1995). Deasupra admiri stema municipiului Călărași iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură ale orașului, din vremuri diferite, dar și câteva frumoase locuri de vizitat de pe aceste meleaguri.

Cazarma pompierilor

Cazinoul

Liceul de băieți

Parcul comunal (muzicii)

Biserica Sfântul Nicolae

Debarcaderul

Gara

Bulevardul Traian

Palatul administrativ

Vederea portului

Casa Ghiță Pitulice - Strada Carol

Gimnaziul Știrbey

Căpitănia portului

Hotelul Unirea

Monumentul eroilor

Catedrala Sfântul Nicolae

Primăria

Școala primară de băieți și parcul

Strada Cantacuzino și Canalul Borcea

Strada Sloboziei

Strada Știrbey Vodă

Teatrul din parc

Uzina electrică și Bazinul de apă

Vederi

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia cu reședința în municipiul Călărași. În anul 2002 județul număra 324617 locuitori, se întindea pe 5088 kilometri pătrați, având densitatea de 64 locuitori pe kilometrul pătrat. Structura etnică a județului era: 305536 români, 18343 romi, 469 turci, 97 maghiari, 34 ruși și încă câțiva din alte naționalități. Din punct de vedere administrativ județul se compune: din 2 municipii (Călărași, Oltenița), orașe (Budești, Fundulea și Lehliu Gara) și 50 de comune. Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, principalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă importante ale acestui județ sunt: Argeșul, Dâmbovița și salba de lacuri Mostiștea care se varsă în Dunăre. Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate. Deasupra admiri stema județului Călărași și mai jos fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ, din vremuri diferite dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.