A U T U M N A L A

Ziua scade văzând cu ochii.
Am mai redus-o şi noi prin devansarea voluntară a acelor ceasornicelor.
Sorele, foarte timid, abia îşi mai arată faţa peste zi.
Stau în balcon şi privesc spre vest, spre dealurile Buzăului, şi totul parcă este în ceaţă.
O pală de vânt mă trezeşte din visare.
E toamnă. Murăturile au început să se acrească, vinul a stat din fiert, e tocmai bun de băut. Îmi revin în memorie bucuria cuburilor de gheţă din paharul înalt şi curat ca lacrima peste care curge vinul, precum şi sfârâiala de mulţumire a vinului la adăugarea apei minerale în scopul îmblânzirii şpriţului. Privesc la forfota de oameni ce mişună pe străzi. Parcă sunt mai grăbiţi şi mai gros îmbrăcaţi.

Strada şi trotuarele sunt pline de frunzele galbene, roşcate sau ruginii plimbate în dorul lelii de vântul jucăuş.
E un moment de bilanţ.
A trecut vara, vine iarna. Sunt pregătit?

Aşa, ca trecerea anotimpurilor, trec anii şi mă trec şi eu.
Oare de câte asemenea toamne voi mai avea parte?
Revin şi concluzionez, trebuie să merg mai departe, trebuie să fac tot ce este cu putinţă. Încerc să mă implic deşi societatea dă semne că nu mai are nevoie de mine.
Îmi vin în minte frumoasele şi meşteşugitele versuri ale lui Minulescu care atât de bine mi se potrivesc:

Nu-ţi cer nimic,
Si totuşi dac-ai vrea,
O! Dac-ai vrea,
Aş face dintr-un lac, o Marmara,
Si din seninul zilei
Cer cu stele.
Dumnezeu a lăsat ca după toamnă- iarnă să vină din nou primăvara şi atunci cheful meu de viaţă sa renasca.
Dă Doamne bine!

***
MATERIALE NEMETALICE
FOLOSITE LA FABRICAREA MONEDELOR

Mulţumită efortului inginerului Bălăiţă Dorel din oraşul Oneşti, judeţul Bacău vă prezint alăturat materiale nemetalice, improprii, folosite în confecţionarea monezilor:

Cărbune: În anul 1922, în timpul hiperinflaţiei din Germania, s-a emis un număr mic de monede şi bancnote de necesitate, notgeld, din cărbune,

Carton: Deşi nu este un material care să reziste în timp totuşi cartonul a fost utilizat pentru emisiuni de monedă. Astfel în 1574 oraşul Leyden era sub asediu. Conducătorii oraşului au hotărât să confecţioneze o monedă din carton cu valoarea nominală de 20 stuiver. Moneda avea diametrul de 38 mm şi era inscripţionată cu cuvintele: „Godt behoede Leyden” şi literele „N.O.V.L.S.G.I.P.A.C”.

Lut: Îainte de sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în Japonia s-au confecţionat monede cu valoarea nominală de 1 sen, din teracota.

Lemn: În anul 2005 Republica Congo a emis o monedă comemorativă de 5 franci din lemn de arţar având imprimată pe una din feţe o gorilă (specie pe cale de dispariţie datorită vânării excesive şi tăierii pădurii tropicale), iar pe cealaltă faţă un leu în picioare. Moneda are diamentrul de 40 mm şi a fost emisă într-un tiraj de 2000 de exemplare.

Sticla: Monedele din sticlă sunt foarte rare. În Egipt s-au descoperit mici bucăţi de sticlă din secolul I-IV î.e.n. care se bănuieşte că au fost utilizate ca monede. Se ştie precis că în Egipt, perioada 969 - 1171, se utilizau monedele din sticlă colorată, fiecare culoare desemnând o anumită valoare a monedei. În lumea islamică primele greutaţi pentru verificarea monedelor au fost confecţionate din sticlă. Se pare că aceste etaloane din sticlă au fost utilizate şi ca monedă de schimb. În timpurile noastre, ducele Spremont din Maehren (regiune din estul Boemiei) a emis monede din sticlă.

Plastic: În anul 2004 Congo a emis o monedă de 10 franci dintr-un plastic acrilic asemănător sticlei organice (transparentă) cu diametrul de 50 mm şi grosimea de 21mm. Moneda prezintă imaginea tridimensională a celei mai mari corăbii din lume, construită de chinezi în secolul XV, pentru a transporta girafe din Africa în China. Corabia avea circa 140 m lungime, 60 m lăţime şi 9 catarge. Dezavantajele acestei monede inedite este ca prezintă pe ambele feţe acelaşi desen. Tirajul acestei emisiuni neobişnuite a fost de 2000 de exemplare. Aceste monezi încă se gasesc spre vânzare la preţul de 35 dolari dar în stare perfectă. În anul 2006 congolezii au pus în circulaţie şi o altă monedă din acelaşi material, valoarea nominală fiind de 25 de franci. Moneda prezintă, tot tridimensional, fregata Shtandart, nava amiral a flotei ţarului rus Petru cel Mare, construită de meşteri danezi în anul 1703.

Portelan: La începutul secolului XVIII, în Thailanda au fost folosite monede din porţelan. În perioada de colaps a economiei germane, de după primul razboi mondial, câteva oraşe au emis monede din acelaşi material casant total impropriu pentru emisiunile monetare. Multe dintre acestea monede au fost făcute din porţelan roşu şi porţelan alb chinezesc la fabrica de porţelan din Meissen – Germania. Aceste emisiuni germane se încadrează în categoria banilor de necesitate.

Piele: Pielea a fost utilizată în decursul istoriei ca material pentru confecţionarea banilor, în special în timpul asediilor şi al situaţiilor de urgenţă. În anul 743 împaratul bizantin Constantin V Kopromymos, în timpul războiului civil, a emis monede din piele. Împăratul Friedrich II în anul 1241, în timpul ocupaţiei provinciei Faenza (Ravenna-Italia), avea dificultăţi cu procurarea de metale pentru monede aşa că a scos monede din piele. Cele mai vechi monede din piele au fost confecţionate în China în timpul împăratului Wu (140-86 î.e.n.). Ele erau din piele de cerb alb şi erau utilizate în cadrul palatului ca bani de joc. În secolul XIX banii din piele au fost utilizaţi în ţările baltice între anii 1810 şi 1831 şi în timpul marii inflaţii din Germania. În anul 1923 în oraşul Poessneck (Germania) au circulat ca monede tălpi de pantofi purtând semnătura oficialilor şi având valori de 25 şi 50 de pfennigi de aur. În acelaşi oraş bancnota de 50 milioane de mărci a fost tipărita pe piele. În insula Man se pare că au circulat între anii 1570 şi 1780 bani din piele. Toate aceste monede din piele, înlocuitori temporari de monedă metalică, erau de fapt bucăţi din piele care purtau o semnatură oficială şi insemne care sa le ateste valoarea nominală. Aduceau mai mult a bancnote decât a monede, dar cum în secolul VIII nu se punea problema existenţei bancnotelor le putem considera monede.

Fibre: La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, datorită lipsei acute de metale, în regiunea Manchukuo, din nord-estul Chinei s-a emis o monedă de 5 fen dintr-un material fibros roşu la fel de tare ca şi un metal. Aceasta monedă nemetalică are valoarea de catalog de 60 de dolari, dar în stare foarte bună.

Piatra: În insula Yap, regiunea Micronezia din Oceania, localnicii utilizează pentru diverse tranzacţii discuri din piatră, mai precis din aragonit (un mineral alcătuit din carbonat de calciu cristalizat în cristale mari de cuarţ, mineral care nu se găseşte pe insulă), asemănătoare unor pietre de moară, cu o gaura în mijloc, pentru a putea fi uşor transportate.

***

METALE ŞI ALIAJE

FOLOSITE ÎN FABRICAREA MONEDELOR

Din documentarea inginerului Bălăiţă Dorel din Oneşti, judeţul Bacău aflăm care sunt metalele şi aliajele folosite în fabricarea monezilor:
Aurul: Are calităţi monetare incontestabile. Cel curat este galben ca lămâia, foarte dens şi are o duritate mai mică decât argintul. Este un metal uşor de prelucrat fiind perfect maleabil. Este divizibil şi fără pierdere de valoare. Aurul este inalterabil, aurul obţinut acum 5000 de ani este similar cu cel extras astăzi. Aurul are o valoare mare într-un volum mic. Cu câteva grame de aur se pot face plăţi importante, care ar necesita kilograme din alte metale. Deoarece aurul pur este prea moale se aliază cu cupru sau argint. Concentraţia aurului în aliaj se exprimă în karate. Aici se prezinta moneda de aur de 1 krugerrand din anul 1979 Africa de sud.
Argintul: Este după aur cel mai ductil metal. A fost intens utilizat pentru confecţionarea de monede. O lungă perioadă de timp argintul a fost folosit mai mult decât aurul în funcţia de ban, deoarece a fost relativ mai abundent şi mai puţin scump decât aurul. Spre deosebire de aur, argintul, în prezenţa sulfului din atmosferă îşi pierde strălucirea. Pentru baterea de monede se folosesc de obicei aliaje de argint cu 10-50% cupru. Un aliaj de argint cu plumb a fost folosit în Bhutan. Alaturat se prezinta o drahma de argint turnata la Histria, in Romania.
Electrum: Este un aliaj natural sau artificial de aur şi argint. Monedele bătute în regatul Lydiei în sec 6-7 î.e.n. erau din electrum natural (75% aur şi 25% argint), vezi imaginea din stanga.

Cupru (arama): Este un metal moale, roşiatic cunoscut din cele mai vechi timpuri. În prezent este rar folosit nealiat la monede. Este constituentul de bază pentru o multitudine de aliaje (bronzuri, bronz aluminiu, alamă, alpaca etc). Alaturat este expusa rubla ruseasca din cupru.
Bronz: Aliajele cuprului cu staniu sau aluminiu (cele mai utilizate), siliciu, mangan, plumb, beriliu constituie grupa de materiale global denumite bronzuri. Bronzurile cu staniu, utilizate în mod frecvent pentru emisiuni monetare, au o rezistenţă la coroziune, rezistenţă mecanică mare, rezistenţă la uzură foarte bună, sunt maleabile la cald şi rece. Majoritatea monedelor contemporane sunt din bronz cu staniu la care se adaugă diverse alte elemente de aliere pentru a le îmbunătăţi proprietatile (ca de ex. zinc, plumb, nichel etc).
Alama: Este un aliaj de cupru şi zinc în diverse proporţii. Cu creşterea conţinutului de zinc, culoarea se deschide şi rezistenţa la coroziune scade. Exist. alamă galbenă care conţine până la 80% cupru şi alamă roşie sau tombac, cu un conţinut de cupru de peste 80%. Alamele care conţin mici cantităţi de nichel, mangan, fier, staniu, plumb au proprietăţi mecanice şi rezistenţă la coroziune superioare alamelor obişnuite. Din alamă cu o cantitate mică de nichel sunt confecţionate actualele lire englezesti. Diverse tipuri de alame s-au utilizat pentru a falsifica monedele din aur, pentru a înşela colecţionarii naivi. Alama este, totuşi, mult mai uşoară decât aurul. Alama cu 15% zinc este cunoscută în SUA ca goldine, ceva în genul aurul proştilor, aşa cum este cunoscută alama la noi.
Oricalc (orichalcum): Este un aliaj al cuprului cu zincul, asemănător alamei. Monedele romane dupondius erau făcute din oricalc.

Potin: Este un alt aliaj de cupru, zinc, plumb şi cositor folosit în antichitate pentru emiterea de monede. Alaturat se prezinta o moneda celta din potin.

Tombac: Este numele generic al aliajului de cupru cu zinc. Este un metal foarte maleabil, utilizat mai mult pentru medalii.
Speculum: Este un aliaj antic, argintiu format din cupru cu o cantitate mare de staniu, deci tot un bronz.
Billon: Este un aliaj de cupru cu foarte puţin argint. O mare cantitate de monede de bilon au fost bătute în Imperiul Roman
Acmonital: Este un oţel inoxidabil produs în Italia, acronim pentru Aciaio Monetario Italiano. Vechile monede italiene (dinaintea introducerii Euro) cu valoarea nominală de 50 şi 100 lire erau confecţionate din acmonital.
Aliaje cupru-nichel: Sunt în prezent unele dintre cele mai utilizate aliaje monetare. Sunt asemănătoare argintului la culoare, rezistente la coroziune şi uşor de obţinut.
Alpaca sau argentanul: Este un aliaj înrudit cu aliajele cupru-nichel. Seamănă foarte mult cu argintul şi conţine între 40-75% cupru, 10-25% nichel şi 4-40% zinc, uneori şi mangan. Alte denumiri pentru acest aliaj sunt: german silver, virenium, nickel-silver, franklinium.
Aluminiu: Este un metal uşor, argintiu, maleabil şi cel mai răspândit metal în natura. Din 1920 se foloseşte la fabricarea monedelor aluminiu simplu sau aliat. Sunt materiale foarte ieftine, valoarea lor fiind de multe ori sub valoarea monedei. În anul 1921 apar primele monede româneşti din aluminiu: 25 şi 50 bani cu gaură centrală, bătute la monetăria Huguenin din Elveţia. Prezint alaturat moneda de aluminiu de 25 de bani 1921 din Romania.
Antimoniu (stibiu): Este cunoscut din vechime. Este un metal argintiu şi foarte fragil, casant şi fărâmicios, nerecomandat pentru monede. Totuşi, în anul 1931 în China s-a emis o monedă din antimoniu. Antimoniu este utilizat mai mult ca element de aliere cu staniu, cupru sau plumbul pentru obţinerea unui aliaj alb utilizat la confecţionarea de medalioane.
Barthon's metal: Este de fapt cupru acoperit cu un strat subţire de aur.
Bath metal : Este un bronz ieftin folosit pentru realizarea unor monede în insula Man.
Bronz-aluminiu: Este un aliaj de cupru şi aluminiu, uneori conţinând mici cantităţi de mangan sau nichel. Are culoarea galbenă şi este rezistent la uzură. O varietate numită "aur nordic" (89% cupru, 5% aluminiu, 5% zinc si 1% staniu) a fost folosită pentru câteva monede scandinave şi pentru noile monede de 10, 20 şi 50 euro cenţi.
Crom: Este un metal alb dur, casant şi cu temperatura de topire ridicată. Nu este utilizat pentru confecţionarea de monede ci doar pentru placarea monedelor din oţel cu scopul de a le mări rezistenţa la coroziune.
Crown Gold: Este un aliaj obţinut din aur de 2 carate şi aur de 22 carate, numit astfel după tipul aurului utilizat în anul 1526 la coroana regală a Marii Britanii.
Fierul: Este unul dintre cele mai abundente elemente chimice din scoarţa pământului. Fierul pur este alb şi nu s-a folosit prea des, deoarece rugineşte uşor şi este casant. Totuşi au existat în decursul istoriei monede din fier : în cetatea Argeş, în timpul dinastiei Liang din China, în Japonia secolul 18 -19. În prezent fierul se utilizează sub formă aliată pentru confecţionarea miezului monedelor.
Franklinium: Aliaj de cupru-nichel similar alpaca, realizat de monetăria Franklin din SUA. Ai aici in imaginea alaturata o moneda de franklinium turnata pentru insula Gardiner

German silver: Aliaje argintii de cupru, nichel şi zinc în diverse proporţii.
Gilt-copper: Este cupru aurit. S-au emis probe de 5 şi 10 bani 1905 din cupru aurit, dar şi 25 lei 1906.
Gun Metal: Este un aliaj din familia bronzului, folosit pentru rezistenţa ridicată la uzură şi coroziune. Alaturat se prezinta moneda englezeasca de gun metal 6 pence din anul 1689.

Hafniu: Metal alb-argintiu, similar titanului.

Iridiu: Este un metal foarte greu, alb-argintiu, cu punct de topire foarte ridicat şi foarte rezistent.
Magneziu: Este un metal alb-argintiu, maleabil.
Mangan: Este un metal cenuşiu asemănător oţelului lustruit. Nu este folosit ca atare pentru monede deoarece reacţionează cu apa, dar se întâlneşte în diverse aliaje.

Molibden: Metal alb-argintiu, este utilizat în principal ca element de aliere pentru oţeluri şi aliaje de titan. Aici se prezinta o moneda de molibden emisa de Statele Unite ale Americii.

Nichel: Este un metal care oxidează greu, este uşor şi are un aspect plăcut, alb-argintiu. Este folosit ca element de aliere cu cuprul sau fierul. Pentru a preveni coroziunea este utilizat pentru acoperiri ale miezului din oţel ale multor monede contemporane. În România, primele monede din nichel care au fost puse în circulaţie sunt:100 lei 1936 şi 1938 şi 50 lei 1937 şi 1938. Deoarece unele persoane sunt alergice la nichel s-a evitat utilizarea acestuia la noile monede euro.
Nikel silver: Este numele generic dat aliajelor gri-argintii, asemănătoare argintului dar care nu conţin argint. Sunt aliaje de cupru cu nichel şi zinc şi care mai pot conţine stibiu, staniu, plumb sau cadmiu. Mai este denumit şi german silver. La noi este cunoscut sub denumirea de alpaca.

Niobiu: Este un metal de culoare alb-argintiu (se poate colora în nuanţe de albastru prin procedee electrochimice), numit în SUA Columbiu. În anul 2003 Austria a emis o monedă bimetalică de 25 euro cu partea centrală din niobiu. O superbă monedă bimetalica niobiu-argint a emis şi Letonia în anul 2004. Aici se poate vedea o moneda de niobiu turnata in SUA.

Ormolu (Gilt bronze): Este un bronz aurit.


Paladiu: Metal puţin ductil din seria platinei. Prima monedă din paladiu s-a bătut în anul 1967 în Tonga cu valoarea nominală de 0,5 Hau, cu ocazia încoronării lui Taufa Ahau Tupou IV ca rege. O poti admira in imaginea alaturata.

Platina: Metal alb-cenuşiu, foarte dens, s-a folosit pentru emiterea de monede după cucerirea Siberiei de către Imperiul Ţarist. Este mai scumpă decât aurul şi are calităţi monetare mai slabe decât acesta. Platina se topeşte la temperaturi foarte înalte din care cauză baterea monedelor din platina este costisitoare. Rusia a bătut monede din platina de 3, 6 şi 12 ruble dar a renunţat să mai bată din anul1845. Poti admira alaturat moneda jubiliara ruseasca de 150 ruble aur din anul 1979 ocazionata de editia a XXII-a a jocurilor olimpice de vara moderne de la Moscova.
Pewter (Britannia Metal): Iniţial a fost numit astfel aliajul de staniu cu 15% plumb şi uneori antimoniu şi cupru. Pewter-ul modern nu mai conţine plumb. Monede din aliaj pewter au fost piesele de 1 creiţar 1757 emise în Bohemia şi cele de 5 franci francezi 1831.
Pinchbeck (Gilding Metal): Este similar tombacului, a fost inventat în secolul XVIII de Christopher Pinchbeck şi are circa 83% cupru şi 17 % zinc. În prezent, se foloseşte mai mult pentru medalii.
Plumbul: Este cel mai moale metal uzual, putând fi zgâriat cu unghia sau tăiat cu cuţitul. Tăiat proaspăt, plumbul apare lucios cenuşiu, albăstrui. La aer luciul dispare rapid acoperindu-se cu un strat de oxid protector. Este utilizat mai mult în aliaje. Totuşi, a fost folosit pentru monede în sudul Indiei, China şi Burma.
Rheniu: Este un metal foarte rar, cu densitate şi punct de topire foarte mare.
Staniu (Cositor): Are culoarea argintului, temperatura de topire foarte joasă şi este foarte maleabil. A fost folosit foarte rar pentru emiterea de monedă. Anglia fiind bogată în cositor a emis în secolul 17 moneda de staniu cu miez de cupru.

Tantal: Metal alb-argintiu cu punct de topire foarte mare. Argentina a bătut recent pentru insulele Malvine o piesă jubiliară de 5 australi noi din tantal. Admira imaginea alaturata in stanga.

Titan: Este un metal uşor şi foarte rezistent la coroziune. Există emisiuni contemporane de monede de colecţie din titan. Aici se prezinta monede de titan emise in insulele Virgine.

Vanadiu: Este un metal moale, toxic şi plastic, cu aspect de oţel.
Virenium: Este un aliaj conţinând cupru, zinc şi nichel. A fost utilizat prima dată pentru emisiuni ale insulei Man. Este sinonim cu german silver (vezi şi alpaca).
White metal: Nume dat la mai multe tipuri de aliaje argintii care conţin antimoniu aliat cu staniu, cupru sau plumb.

Wolfram (tungsten): Metal alb, foarte dur şi sfărâmicios la temperatura camerei. Are cel mai mare punct de topire dintre metalele cunoscute. Aici admiri o moneda emisa de SUA.

Zinc: Metal uşor, cenuşiu-albăstrui şi cu punct de topire scăzut. Se oxidează foarte repede fiind nesatisfăcător pentru emisiuni monetare. În România s-a emis monedă din zinc în timpul celui de-al doilea război mondial: 2 lei 1941; 5 şi 20 lei 1942 şi 20 lei 1943 şi 1944. Zincul este utilizat ca element de aliere pentru multe aliaje utilizate la confecţionarea monedelor.

Zirconiu: Similar titanului. Cristalele mari de zirconiu seamănă cu diamantul, aşa că este folosit mai mult ca piatră preţioasă. Există o monedă jubiliară de 5 australi noi din zirconiu emisa de Argentina pentru insulele Malvine (in imagine).

***

FORME DE MONEDA

După documentarea inginerului Bălăiţă Dorel din Oneşti, judetul Bacău monedele sunt piese metalice care, în general, au forma rotundă, fiind uşor de manipulat şi utilizat în automate pentru vânzarea unor produse. Cu toate acestea au existat şi emisiuni monetare comune cu forme diferite de cea rotundă: pătrate, dreptunghiulare, rombice, hexagonale, pentagonale, evantai (acestea erau fragmente de monedă obişnuită tăiate pe lungimea razelor cu scopul de a suplini lipsa de monedă măruntă), sau monede discoidale, cu gaură pătrată sau rotundă în centru. In zilele noastre pentru ca piesele comemorative să fie mai atractive pentru colecţionari designerii monetari au schimbat aspectul clasic al monedelor alegând uneori forme destul de stranii ce dau preţul ridicat al acestora. Forma rotundă a rămas etalonul pentru sistemele monetare actuale.

În prezent, circa 50 de ţări (printre care şi România ) au emis sau emit monede pentru circulaţie comună sau jubiliare cu alte forme decât cea rotundă:

Monede rotunde: cu gaură centrală rotundă, pătrată, excentrică ovală sau rotundă. Singurele monede româneşti având forma clasică de cerc dar dotate cu gaură rotundă centrală au fost emisiunile de 5, 10, 20 bani 1905-1906 şi cele din 25 şi 50 bani din 1921.

Monede bimetalice: Prima monedă bimetalică din timpurile moderne a fost piesa de 500 lire italiene emisă în 1982. În prezent, circa 105 ţări emit monede bimetalice. Monedele bimetalice clasice sunt formate din două piese: una având forma de coroana circulară (inel) şi cealaltă, piesa din mijloc, de formă rotundă care se potriveşte perfect în coroana circulară. Cele două piese sunt din metale şi culori diferite.

Monede trimetalice. Este vorba despre monedele confecţionate din trei piese din metale diferite şi îmbinate asemănător binecunoscutelor monede bimetalice. Franţa a emis în 1994 prima monedă trimetalică cu valoarea nominală de 20 franci, care celebra 100 de ani de la înfiinţarea jocurilor olimpice moderne de către Pierre de Courbertin. În anul 2001 Somalia emite o piesă trimetalică color din aur şi argint cu valoarea nominală de 250 şilingi pentru a-l celebra pe Mozart.

Monede ovale: În anul 2005 pentru a comemora 20 ani de la descoperirea epavei Titanicului, Liberia a emis o monedă de 10 dolari din argint, de formă ovală. Tot în 2005, Mongolia a emis o monedă ovală din argint cu valoarea nominală de 500 tugrik având pe una din feţe imaginea unui leopard de zăpadă.

Monede triunghiulare: Pot avea si laturile arcuri de cerc. În anul 2002 România a emis 3 monede triunghiulare de argint cu valoarea nominală de 50 de lei “Rezervaţii şi parcuri naţionale ale României – Retezat, Pietrosul mare şi Piatra craiului”

Monedele pătrate: În 2002 România emite 3 monede de aur 24 K de formă pătrată colţuri rotunjite Monetăria Statului ne răsfaţă cu un set de trei monede de formă pătrată cu colturile rotunjite cu valoarea nominală de 500 lei: “Monumente de artă feudală creştină” – Mănăstirea Bistriţa, Palatul Mogoşoaia şi Biserica Colţea.

Monedele rombice: Myanmar, India, Bhutan, Bahamas, Pakistan

Monedele dreptunghiulare: Înainte de 1868 în Japonia predominau monedele pătrate sau dreptunghiulare.

Monede poligonale: Sunt monede a căror formă geometrică este de poligon cu un număr de laturi variind între 5 şi 12. Cu cât moneda are mai multe laturi cu atât se apropie mai mult de forma rotundă crescând astfel stabilitatea la eroziune. În general, monedele poligonale au unghiurile rotunjite.

Monede pentagonale: 1940 -1950 în Yemen.

Monede hexagonale: Myanmar în 1986 şi 1991.

Monede heptagonale: Moneda britanică de 50 pence are această formă.

Monede octogonale: 2001 – România, monede comemorative pentru colecţionari, setul de 3 monede argint “Pionierii aviaţiei româneşti”

Monede eneagonale (cu 9 laturi): Tuvalu - 1 dolar 1985.

Monede decagonale: 2004-România 2 piese 500 lei argint Monumente de arta feudala crestina - Biserica Trei Ierarhi din Iaşi şi Biserica Cotroceni din Bucureşti.

Endecagon (poligon cu 11 laturi): dolarul Canadian din 1987.

Dodecagon: România 2001 aluminiu 5000 lei

Monede cu marginea festonată (monedele floare): Între anii 1973-1984 în Bangladesh a circulat piesa de 10 poisha care avea marginea festonată.

Monede stea: Principele transilvănean Mihai Apafi (1661-1690) a emis monede având forma de stea cu 8 colţuri şi cu valoarea nominală de 6 ducaţi.

Monede semilună: Acelaşi principe transilvănean Mihai Apafi a emis monede din aur cu valoarea nominală de 10 ducaţi în formă de semilună.

Monedele chitară: În 2004 Somalia a emis un set de 6 monede comemorative multicolore de forma chitarelor electrice de circa 45 mm lungime, în valoare de 1 dolar, placate cu argint sau emailate pentru a comemora 50 de ani de rock'n roll.

Monedele motocicletă: Tot Somalia a emis în 2008 un alt set inedit de 6 monede color, emailate, cu valoarea nominală de 1 dolar, cu forme de motociclete. Preţul acestor monede este de 49,99 dolari /set.

Monedele hartă: În 2002 republica insulară, Nauru, din vestul Oceanului Pacific scoate o monedă care sa celebreze introducerea euro în Europa. A emis o monedă cu valoarea nominală de 10 dolari având forma conturului hărţii Europei Unite.

Monede cu încastrări: Sunt monede comemorative. Pe ele sunt încastrate diverse obiecte: perle, bucăţi de cărbune de pe Titanic, fragmente de meteorit, safire, rubine, smaralde, cristale Swarovski etc.

Moneda busolă şi moneda cadran solar: Cel mai neobişnuit set de monede comemorative metalice intitulat "Time is money" include 3 piese care formează un cadran solar şi o busolă. Cadranul solar este format dintr-o monedă de argint de 10 dolari liberieni cu diametrul de 39mm. Pentru a alinia ceasul solar este nevoie de alte două monede care compun o busolă. Baza busolei o constituie o monedă de argint de 10 franci Republica Democrată Congo. Acul indicator al busolei este o monedă de fier de 5 franci Congo având forma unei linguri. Toate cele trei monede sunt datate 2004.

Monedele inimioară: În 2005 Republica Democrata Congo a emis dintr-un aliaj de cupru-nichel o monedă color de 5 franci având forma unei inimioare.

Monede evantai: În 2005 pentru a celebra expoziţia mondială Expo 2005 care s-a ţinut în Japonia, Polonia a emis o monedă de argint de 10 zloţi de forma unui evantai sau sfert de cerc.

Moneda “Piele de bou”: În anul 2000, pentru a celebra încheierea mileniului 2, Cipru a emis o monedă cu valoarea nominală de 2 pound din bronz şi argint având forma unei piei de bou în miniatură (44,5mm/25mm). În trecut pieile de bou erau utilizate în insulă ca monedă de schimb.

Moneda cu imagini dinamice: Australia a emis în 2004, pentru a comemora 35 de ani de la primul pas pe lună făcut de om, o monedă cu "imagini dinamice", prima din lume. Ce face moneda? Dacă schimbi unghiul sub care te uiţi la ea îşi schimbă imaginea.

Moneda orbitală: O altă monedă emisă de Australia în 2007 este moneda orbitală, pentru a celebra 50 de ani de la zborul orbital al Sputnikului rusesc din 1957. Pe această monedă este reprezentat Sputnikul care se roteşte la propriu în jurul Terrei.

Moneda euroconvertor: Insula Man a emis în 2002 o moneda de bronz cu valoarea nominală de 60 Pence, numită "Euro currency converter". Moneda are pe revers harta Europei, care se poate roti în jurul unui ax. În jurul hărţii sunt trecute ţările care au adoptat la acea dată euro. În interiorul unei săgeţi practicate în hartă apare factorul de conversie euro/moneda naţională atunci când piesa centrală cu harta este rotită în dreptul unei ţări.

Monede cu hologramă: Republica Congo a emis în 2004 un set de 3 monede, având ca tematică protecţia animalelor sălbatice, cu valoarea nominală de 5 franci dintr-un aliaj de cupru şi nichel care au pe revers câte o hologramă. Aceste holograme creează iluzia unei imagini tridimensionale atunci când le priveşti.

Monede tridimensionale: Normal ca toate monedele sunt tridimensionale dar unele sunt mai tridimensionale decat celelalte.
Prima moneda tridimensionala este din aur si argint si a fos emisa de Somalia in 2001 fiind dedicata piramidei lui Keops si implinirii a 3333 ani de la urcarea pe tron a faraonului Tutankamon. aceasta moneda are pe una din fete piramida care se poate desprinde din planul monedei asezandu-se pe suprafata sa.

Exista insa si alte monede cu forme neconventionale: biserica, luminare sau cu cristale Swarovsky demonstrandu-se astfel ca imaginatia omului in acest domeniu este fara limite.

***

MONEDELE CRUCE DIN “KATANGA”

Conform unui articol din publicaţia "Colecţionarul român" Katanga este o provincie din sudul Republicii Democrate Congo foarte bogată în cupru, cobalt, staniu, uraniu şi diamante. Băştinaşii utilizau aceste bogăţii naturale încă dinaintea colonizării europene din secolul XIX. Din 1884, firme belgiene au început să exploateze resursele minerale astfel că zona s-a dezvoltat mult mai intens decât restul ţării. Colonie belgiană, Congo îşi obţine independenţa în iunie 1960, iar în 1961 provincia Katanga devine stat separat de Congo. În 1963 Katanga (sau Shaba - în limba swahili înseamnă cupru) este încorporată cu forţa în Congo. Crucile Katanga, numite şi Handa, sunt o formă de bani primitivi, utilizate încă din secolul XI şi până în 1920 în tranzacţiile comerciale dintre triburile din provincie.
Handa sunt nişte lingouri din cupru având formă de cruce. Ele variau ca dimensiuni şi greutate. Aveau, în general, între 13 şi 26 cm lungime, circa 1,5-2 cm grosime iar greutatea era între 0,5 kg şi până la 2,5 kg. Se obţineau prin turnarea cuprului topit direct în mulaje făcute în nisip, lut sau piatră. După ce erau scoase din mulaj uneori crucile erau şlefuite. Crucile Katanga au fost utilizate în decursul istoriei pentru scopuri politice, comerciale sau sociale. Cercetările arheologie efectuate în provincia Katanga au scos la iveală faptul că până în secolul XIV lingourile de cupru se turnau în doua forme: H şi X.

Astfel de handa s-au găsit în morminte, fiind legate de gâtul morţilor ca simbol al prestigiului şi bogăţiei defunctului. Aceste handa erau mai mici, având maxim 15 cm lungime. Au fost descoperite exemplare şi de câţiva milimetri lungime. În secolul XV misionarii portughezi au introdus în zona creştinismul bineînţeles simbolul crucii, astfel că handa a luat forma de cruce, fiind asociată cu noua religie şi căpătând noi semnificaţii mistice. În secolele XVIII-XIX crucile Katanga erau simboluri ale puterii diverselor regate care se luptau pentru controlul resurselor de cupru, dar erau utilizate şi pentru cumpărarea unei neveste sau a unei capre ori un pistol.

Valoarea de schimb a crucilor Katanga a variat funcţie de perioada istorică, regiune şi context. La sfârşitul secolului XIX, cu o cruce obişnuită puteai cumpăra 10 kg de făină, 5-6 g.ini, 6 topoare sau 4 kg de cauciuc. Un pistol se cumpăra cu 10 cruci iar pentru o soţie trebuia să plăteşti circa 14 cruci mari. În prezent, preţul unei astfel de cruci-monedă, având lungimea de 24 cm, este în jur de 125-200 dolari USA.

În anul 1961 în Katanga s-au emis doua monede din cupru de 1 şi 5 franci care aveau pe ele, ca un omagiu, vechile simboluri handa.