DESPRE SACRIFICIU

Pe vremea împaratului Romei, Antonin, era un soldat, pe nume Victor, care credea în Domnul nostru Iisus Hristos, iar numele Lui îl mărturisea înaintea tuturor.

Pornindu-se prigoana asupra creştinilor, Victor a fost chemat în fata comandantului cerându-i-se să aducă jertfe zeilor romani, în caz contrar fiind supus la grele cazne. Victor nu s-a supus poruncii împăratului pământean pentru că el îl considera împărat doar pe cel nemuritor şi căruia dorea să îi facă întocmai voia. La insistenţele comandantului, Victor a răspuns că nu se mai consideră ostaş al împăratului pământesc ci a celui ceresc, punându-şi astfel trupul la dispoziţia comandantului pamântesc, convins fiind că sufletul său a fost, este, şi va fi al Împăratului ceresc. Ameninţat cu munci şi chinuri grele Victor răspunde „rabd munci pentru Domnul meu şi mult mă voi bucura, învrednicindu-mă a pătimi pentru numele lui”

Atunci căpetenia a poruncit pe loc să i se sfarme degetele şi să i le smulgă din încheieturi. Ulterior Victor este aruncat şi ţinut într-un cuptor încins. După trei zile sfântul a ieşit sănătos, lăudând pe Dumnezeu pentru ca nu s-a atins focul de el.

O altă încercare grea la care a fost supus Victor a fost obligarea sa la a mânca dintr-o carne otrăvită. Ştiind că nimic nu îl poate întoarce de pe drumul său Victor a mâncat carnea otravită dar, din nou, nu a păţit nimic.

Căpetenia văzând ca nimic nu poate dăuna sfântului a poruncit să i se taie toate venele, să îl arunce într-un cazan cu untdelemn fierbinte, să-l spânzure si să îi ardă tot trupul cu făclii.

Mai apoi i s-a scos ochii şi a fost spânzurat cu capul în jos, ţinut astfel timp de trei zile. A patra zi, schingiuitorii au venit să-l vadă şi, găsindu-l viu, s-au speriat de moarte şi au orbit. Dar sfântul, milos, s-a rugat lui Dumnezeu cu sârguinţă să li se redea vederea, ruga sa fiind îndeplinită

Mâniindu-se şi mai tare căpetenia a pus ca sfântul să fie jupuit de viu.

Atunci o femeie din popor care asista la acest supliciu, pe nume Ştefanida, a văzut două cununi frumoase coborând din cer, una pe capul Sfântului Mucenic Victor şi alta pe capul său. Atunci ea l-a lăudat pe sfântul zicând: "Fericit eşti, Victore, şi fericite sunt pătimirile tale pentru Hristos; bine primită este lui Dumnezeu jertfa ta...pentru că singur te-ai jertfit Lui cu inima dreaptă".

Pentru vorbele sale Ştefanida a fost ucisă prin spintecare intre doi copaci, iar Sfântul Victor a fost tăiat cu toporul din ordinul tiranului comandant.

Acesta este sacrificiul Sfinţilor Victor şi Ştefanida, în cetatea Damascului, în a unsprezecea zi a lunii noiembrie. Şi de atunci, în fiecare an, la această dată, creştinii îşi amintesc de groaznicele suplicii la care au fost supuşi.

***

Ca biletofil inrait ce ai devenit iti prezint bancnota de 500 franci din statul vest african BENIN. Bancnotele statului Benin se identifica prin litera B aplicata pe avers. Poti admira atat stema cat si steagul beninez.