În religia creştină „apostol” este numele dat celor doisprezece discipoli ai lui Isus Hristos, misionari creştini de la începutul creştinismului.Dar cine a fost el?
Sfântul Andrei este apostolul care a creştinizat primul meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor.
El a fost frate cu sfântul Petru, ambii originari din Betsaida, localitate situată pe malul lacului Genezaret din
Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezatorul. Auzindu-l pe acesta spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu!“, a devenit primul apostol al domnului Isus.
După învierea lui Isus şi coborârea Duhului Sfânt, apostolii au mai rămas câţiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50, apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi pentru a decide unde va merge fiecare. Legenda spune că apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai intâi, Andrei l-a însoţit pe fratele său Petru prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi ar fi continuat peregrinarea, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi. După aceea, s-a întors in Grecia, consolidând comunităţile creştine existente acolo, ajungând, mai apoi, pâna în Peloponezul grecesc, în orasul Patras, unde a murit ca martir la 30 noiembrie anul 60, fiind rastignit pe o cruce în forma de X. Dupa moartea sa, relicvele s-au pastrat la mănăstirea Patas din Grecia.
Este patronul Scoţiei (steagul scoţian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei şi al Rusiei, precum si a mai multor oraşe: Napoli, Ravenna, Brescia, Bordeaux, Brugge, Patras şi altele.Originea numelui Andrei vine de la cuvintele greceşti: andros - om, şi andieios - curajos, ceea ce, cumulat, înseamna bărbat vrednic, curajos şi energic. De aici s-au format şi nume feminine derivate precum: Andreea, Andruţa sau Andruca.Tradiţii la români, legate de sărbătoarea Sfântului Andrei
- In acesta zi nu se mătură, nu se aruncă nimic din casă, altfel lupii îţi vor mânca vitele.
- In aceasta noapte lupii se adună şi vorbesc, dar cei care îi aud pot muri.
- In aceasta noapte umblă strigoii şi fura mana vacilor şi minţile oamenilor, intră în case şi la animale, din această cauză tocurile uşilor şi ferestrelor la case, şoproane, coteţe trebuiesc unse cu usturoi.
- Legat de măritiş şi vise premonitorii, în această noapte fetele îşi pun la cap, sub pernă, 41 boabe de grâu şi dacă visează că cineva le ia, atunci sigur se vor marita.
- Fetele fură făină din lada morii, fac plăcinte cu sare şi îşi pun pieptanele sub pernă.
- Grâul încolţit în vase mici de pământ sau crenguţele de vişin care vor înflori până la Crăciun arată fetelor cât noroc şi sănătate vor avea şi dacă livada şi câmpul vor avea rod.
- Usturoiul, considerat remediu terapeutic, dacă este purtat la brau, aduce sigur peţitori.
- Chipul viitorului soţ este căutat în forma luată de plumbul sau cositorul topit şi turnat în apă, sau în faţa oglinzii mărginite de două lumânări, sau în vis, cu busuioc sub pernă.
Toate aceste tradiţii nu au valenţe religioase dar sunt păstrate de către oameni de-a lungul timpului. Se spune că cei care poartă numele Andrei sunt inteligenţi, judecă bine în afaceri, sunt stabili şi responsabili. Familia înseamnă mult pentru ei, dorindu-şi un cămin liniştit şi armonios, alături de cei dragi şi prieteni.
Tie, Andreea, si familiei tale
"La multi ani".
Sa ajungi mare, frumoasa si desteapta!
Norocul sa nu te ocoleasca!
Te iubim!
***
PEŞTERA SF.APOSTOL ANDREI
Sub acest nume este cunoscut un aşezământ religios (mănăstire), situat în Dobrogea, la 4 km de localitatea Ion Corvin şi la 6 km de localitatea Rasova, judeţul Constanţa.
Este construit în jurul unei peşteri în care tradiţia populară spune că trăit şi creştinat sfântul apostol Andrei. Peştera se găseşte la mai puţin de 2 kilometri de "Cişmeaua Mihai Eminescu" şi la aproximativ 4 kilometri de şoseaua Constanţa - Ostrov. Mănăstirea este una din cele mai importante locaţii creştine actuale de pe teritoriul României şi considerată primul lăcaş de cult creştin de pe teritoriul ţării noastre, fiind considerată poarta de pătrundere a credinţei creştine în România.
După ce în timpul stăpânirii otomane, peştera a fost uitată, ea a fost redescoperită în anul 1943 de către preotul Constantin Lembrău şi avocatul Ion Dinu, pentru ca în 1944, peştera să fie resfinţită şi redată cultului, prin construirea unei turle şi a unui zid de protecţie. Până în 1989 peştera rămâne în uitare, iar după aceasta, la ea, încep lucrări de dezvoltare, care nici astăzi nu sunt terminate.
Săpată într-un deal împădurit, cu intrarea orientată spre est, peştera păstrează în interior un bloc de piatră pe feţele căruia este incizată o cruce. Izvoarele creştine spun că în momentul în care a sosit pentru propovăduirea tradiţiei creştine, sfântul apostol Andrei şi-a ales loc de rugăciune în peştera săpată în inima dealului. Legenda spune că sfântul apostol Andrei a creştinat oamenii acestor ţinuturi în cele nouă izvoare din vecinătate.
Este un important monument cultural şi istoric pe care nu trebuie să-l ocolim dacă avem drum pe acolo. Şi nu este chiar aşa departe de drumul nostru către mare!?
***
ALEG
E 30 noiembrie, an de graţie 2008.
Mijloacele de informare nu mai contenesc să mă cheme la vot.
Nu ştiu ce să fac.
Să merg?
Să nu merg?
Timp de o lună de zile am auzit şi am văzut foarte multe în campania electorală. Îmi este tare lehamite.
Preşedintele ţării, guvernul şi parlamentarii sunt departe, acolo la Bucureşti, pe când primarul sau consilierii locali şi judeţeni sunt aici, lângă mine, îi văd şi îi aud deseori. Dacă nu sunt mulţumit cum conduc, acestora din urmă pot să le arunc o privire încruntată, o înjurătură sau chiar un scuiptat.
Dar celor de departe, ce pot să le fac?
Pot eu să le fac multe dar ei nu mă văd şi nu mă aud după ce au fost aleşi. Ei îşi fac burta mare pentru ei şi pentru ai lor, şi dacă mai rămâne ceva, fac şi pentru noi, gloata, dar foarte puţin.
Nu m-aş duce la vot.
Cred însă că este rău, deoarece cineva totuşi va ieşi şi mă va conduce, iar eu atunci nu am avut nici o contribuţie.
E corect?
Nu e corect.
Am să merg la vot, am să merg, chiar foarte hotărât. Voi vota inginerul, avocatul şi economistul. După mine aceştia îşi merită locul în parlament.
Inginerul ştie ce înseamnă strada, autostrada, tunelul, barajul, digul, canalul, construcţia, industria şi agricultura în general, ştie ce este acela un proiect tehnic. El să se ocupe de investiţii în infrastructură.
Avocatul mănâncă pe pâine legislaţie şi drept naţional şi internaţional. Acesta este limbajul pe care trebuie să-l întrebuinţăm. De lege are nevoie ţara asta.
Economistul să se ocupe de circuitul banilor şi de legalitatea cheltuirii lor.
Nu vreau să văd în parlament artişti, fotbalişti, vedete de niciun fel, profesori, cercetători, medici, funcţionari sau preoţi. Ei au altă menire, aceea de a ne deservi. Ei sunt servitorii noştrii.
Să-i lăsăm pe ingineri, avocaţi şi economişti să fie diriguitori.
În final, cer şi eu ceva viitorului parlament.
Să dea legi puţine şi simple, fără nicio exceptare, şi să înceteze politica asta de ajutoare de orice fel.
Vreau salarii şi pensii rezonabile.
Nu vreau ajutoare sociale de niciun fel, nu vreau tichete de călătorie, nu vreau ajutoare de căldură, nu vreau tichete de masă, nu vreau tichete cadou, nu vreau subvenţii, nu vreau, nu vreau, nu vreau .....
Vreau doar salarii şi pensii rezonabile.
Vreau mult? Mă aude cineva?
Şi pentru că mâine este ziua naţională a României transpun mai jos gândul unui mucalit: „Ce aş vrea eu să văd de 1 Decembrie? Ar fi o defilare pe sub Arcul de triumf a procurorilor, magistraţilor, judecătorilor şi poliţiştilor care au instrumentat un caz împotriva mafiei, a corupţiei. Aş vrea să văd parlamentarii şi membrii guvernului defilând. Aş vrea să văd pe cei care au adus un plus de valoare sau avuţie ţării noastre. Şi tare bine ar fi să fie trăsniţi cei care nu sunt cu inima curată când trec pe sub Arc. Oare cât de mult ar dura această trecere?”
***
Ca de obicei, acum îţi prezint poezia unui autor de prin părţile locului. Este poetul Stelian Cucu, născut la 30.01.1907 în satul Văcăreni, comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea, care şi-a petrecut copilăria în oraşul buzoian provincial Râmnicu Sărat
P A S T I L E
Pluteşte'n aer Duhul Sfânt,
De sus pogoară dulce pace;
Pe lume mantia-şi desface
Amurg de primăvara, blând.
E linişte adâncă! Tace
În ramuri foşnetul de vânt,
Şi-atâta taină-i pe pământ,
Că seara'n cântec se preface...
Chemări de clopot înfioară
Văzduhu'n noapte afundat,
Iar Îngerul, ca'ntâia oară,
În alb-veşmântu-i luminat,
Deasupra neamurilor zboară
Strigând: "Hristos a înviat!".
E noapte sfântă! Pomi în floare
Cadelniţează-al lor parfum,
Şi noaptea creşte ca un fum,
Din necuprinsele altare.
Bătrânii gârbovi trec pe drum,
Purtând în mână fiecare
Sfioase flori de făclioare,
Ce tremura'n al nopţii scrum.
De sub grozavele dezastre,
Priviţi spre cer, din nou, creştini:
Isus zâmbeste lumii noastre!
Şi din cununa Lui de spini,
În adâncimea nopţi-albastre,
S'aprind petale de lumini!
Ne auzim si maine!
Cu bine!
Aveti grija cum votati!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu