Epaminonda's Blog.....: Mo - M

1. În data de 12 iulie 2013 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema Alexandru Plămădeală. Pe aversul monedei se prezintă; în plan central - Stema Republicii Moldova;, în partea de sus – anul emisiunii „2013”; în partea de jos - inscripţia „50 LEI”; și urmând circumferinţa monedei - cu majuscule, este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”. Pe revers se prezintă: în plan central – efigia lui Alexandru Plămădeală și imaginea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt; în partea de jos, urmând circumferinţa monedei, cu majuscule sunt gravate inscripţiile: „ALEXANDRU PLĂMĂDEALĂ” – numele personajului și “1888 - 1940” – anii de viață ai personajului.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: seria – Personalități, data emiterii – 12 iulie 2013, valoarea nominală - 50 lei; calitatea – proof, compoziția – argint, puritatea – 99,9%, greutatea – 16,5 grame, forma – rotundă, diametrul – 28 milimetri, marginea – zimțată și tirajul – 1000 exemplare.

Alexandru Plămădeală, sculptor, pictor, grafician, pedagog, s-a născut la 9 octombrie 1888, la Chişinău (Buiucani), în familia preotului Mihai Plămădeală. În anii 1904-1908 a urmat cursurile Seminarului Teologic din Chişinău, perioadă în care a stabilit o trainică prietenie cu poetul Alexei Mateevici. Concomitent cu studiile la seminar, a frecventat şi cursuri de artă la Şcoala de Desen, condusă de pictorul Vladimir Ocuşco. În perioada 1908-1911 a studiat arta plastică la Şcoala de Desen din Chişinău apoi, la Şcoala Imperială Superioară de Pictură, Sculptură şi Arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului Serghei Volnuhin (1912-1916), absolvind-o cu distincţie. În anii 1916-1918 a lucrat în calitate de gravor de medalii la Monetăria din Petrograd. După 1918 se întoarce la Chişinău, unde este numit în funcţia de director al Şcolii de Desen (1919), transformată ulterior în Şcoală de Arte Plastice. În prezent aici se află Colegiul Republican de Arte Plastice ce poartă numele marelui artist. În anul 1920 a iniţiat fondarea Cercului Artistic din Basarabia (Societatea de Belle-Arte), fiind ales ca preşedinte. În perioada anilor 1925-1940 a organizat, la Chişinău, 11 Saloane de pictură, sculptură, desen, gravură şi arte decorative. Din anul 1920 a participat la expoziţiile colective de artă plastică regionale sau naţionale, prilej cu care i s-au acordat mai multe premii. În creaţia sa a practicat toate genurile sculpturii: portretul, nudul, sculptura monumentală, bustul funerar, compoziţia de gen, plastica mică. În domeniul plasticii de forme mici a realizat o serie de portrete ale oamenilor de creaţie şi ale unor celebri intelectuali români, inclusiv basarabeni: portretele cântăreţei Lidia Lipcovschi, portretul lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, portretul Valentinei Tufescu, portretul soţiei, autoportretul cu soţia – Olga Plămădeală, portretul pictorului I. Teodorescu-Sion, portretul poetului Ion Minulescu etc. Tot lui îi aparţine şi bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Ortodox Central din Chişinău (1934). Alexandru Plămădeală a fost iniţiatorul lansării în Chişinău al unui muzeu în aer liber, ansamblul sculptural Aleea clasicilor literaturii române,amplasat în grădina publică a capitalei. Mai mult, artistul avea elaborate câteva busturi care urmau să inaugureze viitoarea alee: cel al enciclopedistului B.P. Hasdeu, al poetului preot Alexee Mateevici, prietenul din tinereţe al lui Al. Plămădeală şi bustul fabulistului Alexandru Donici. Capodopera lui Alexandru Plămădeală o constituie Monumentul lui Ştefan cel Mare din Grădina Publică cu acelaşi nume din Chişinău (1927). Alexandru Plămădeală se stinge din viaţă la 15 aprilie 1940 la Chişinău. Pentru meritele sale a fost distins cu: Premiul Ministerului Cultelor şi Artelor al României (1924), Premiul Mare acordat de Ministerul Cultelor şi Artelor pentru lucrarea Tors de femeie (1938), Ordinul Steaua României (1923), Ordinul Coroana României (1927).

Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău este important monument închinat domnitorului moldovean, realizat în perioada 1925 -1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și instalat în centrul Parcului Ștefan cel Mare. Monumentul a fost turnat la Bucuresti, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului de independenta din anii 1877-1878. Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu Bucovina, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E. A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi. Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime. Soclul era compus din 5 pietre monolite și avea 6 metri înălțime. Numai statuia avea o înălțime de 5,20 metri. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457-1504. După ultimatumul sovietic din anul 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, unde a fost instalată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod. În august 1942, statuia a fost reinstalată la Chișinău, în fața Arcului de Triumf iar în anul 1944 a fost din nou evacuată, de astă dată la Craiova.În anul 1945 sculptorița Claudia Cobizeva, o elevă a sculptorului A. Plămădeală, pe atunci traducătoare la Comisia aliată (în fapt, sovietică) de control, a văzut întâmplător statuia lui Ștefan într-un parc din Craiova și a semnalat aceasta autorităților sovietice. Statuia s-a reîntors astfel la Chișinău, ca bun cultural scos din URSS. În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare și instalare a unui postament nou, care ar corespunde ideii autorului. În anul 1972, conducerea țării și-a propus să scape de monumentul „incomod”, vrând să scoată monumentul din oraș, dar după protestele patrioților, a fost lăsat în Grădina Publică, însă a fost mutat cu 18 metri în adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment. Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anii 1942 și 1945, dar și în anul 1990 de către Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova. În anul 1990, monumentul a fost reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de Cosăuți de către arhitectul Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi. O dată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripțiile inițiale.

2. În data de 12 iulie 2013 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema Anul european al cetățenilor. Pe aversul monedei se prezintă; în plan central - Stema Republicii Moldova;, în partea de sus – anul emisiunii „2013”; în partea de jos - inscripţia „100 LEI”; și urmând circumferinţa monedei - cu majuscule, este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”. Pe revers se prezintă: în plan central – compoziţie abstractă din figuri umane stilizate şi stele; în partea de jos, urmând circumferinţa monedei, cu majuscule este gravată inscripţi: „Anul european al cetățenilor”.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: seria – Evenimente istorice, data emiterii – 12 iulie 2013, valoarea nominală - 100 lei; calitatea – proof, compoziția – argint, puritatea – 99,9%, greutatea – 31,1 grame, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri, marginea – zimțată și tirajul – 1000 exemplare.

Anul 2013 marchează un moment de răscruce în procesul de integrare europeană. Se împlinesc 20 de ani de la introducerea cetăţeniei europene, prin Tratatul de la Maastricht (1993). Motivul esențial pentru care 2013 a fost numit „Anul european al cetăţenilor”, este implicarea directă a cetăţenilor Europei în construirea unei Uniuni mai puternice, cu un caracter politic și mai pronunţat.

3. În data de 29 noiembrie 2013 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian. Pe aversul monedei se prezintă; în plan central - Stema Republicii Moldova;, în partea de sus – anul emisiunii „2013”; în partea de jos - inscripţia „100 LEI”; și urmând circumferinţa monedei - cu majuscule, este gravată inscripţia „1900 DE ANI DE LA INAUGURAREA COLUMNEI LUI TRAIAN”.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: seria – Evenimente istorice, data emiterii – 29 noiembrie 2013, valoarea nominală - 100 lei; calitatea – proof, compoziția – argint, puritatea – 99,9%, greutatea – 31,1 grame, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri, marginea – zimțată și tirajul – 2000 exemplare.

Columna lui Traian este un monument antic din Roma, înalt de 35,07 metri, construit din ordinul împăratului Traian care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian , în imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat în anul 113 , basorelieful în formă de spirală comemorează victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei. Columna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carara, fiecare cântărind 40 de tone. Iniţial în vârful columnei se afla o statuie a lui Traian, însă ea a fost înlocuită în secolul al XVI-lea cu o statuie a Sfântului Petru. Columna a fost ridicată atât pentru a comemora victoriile lui Traian, fiind o adevărată istorie gravată în piatră, cât și pentru a servi ca mausoleu (după deces, cenușa împăratului a fost depusă în încăperea de la baza columnei). Basorelieful prezintă scene de luptă din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101 - 102 (în partea de sus a columnei) şi 105 -106 (în partea de jos). Soldații romani și daci sunt prezentați în timpul bătăliei. Atingând apogeul basoreliefului istoric roman, cele 124 de episoade care îmbracă în spirală trunchiul coloanei și care ilustrează Comentariile lui Traian despre războaiele dacice, prin caracterul lor de document istoric, constituie un adevărat "act de naștere" al poporului român. Îmi vine în minte un catren, scris anul trecut, cu referire la Columna lui Traian;

"Imortalizat în marmura Columnei,

Decebal scrutează orizontul Romei.

El vesteşte lumii, umflându-şi plămânii;

Urmaşii vitejilor mei sunt ...românii!"

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

___________xxx___________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Regele Ferdinand I al României - Puterile centrale - România

Unirea Basarabiei cu România - 100 de ani - 27 martie 1918

Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 24 august 1865 la Sigmaringen şi decedat 20 iulie 1927 la Sinaia) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române , iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

Sfatul Ţării a fost un consiliu legislativ care a condus între anii 1917-1918 noul stat – Republica Democrată Moldovenească - format pe teritoriul fostei gubernie ruse Basarabia, care fusese creată după 1812 de Imperiul Rus, pe malul stâng al Prutului. După Revoluția din Februarie şi încetarea ostilităţilor dintre Rusia şi Puterile Centrale, în Basarabia au fost convocate numeroase adunări şi congrese ale reprezentanţilor diferitelor clase sociale sau organizaţii profesionale pentru discutarea viitorului ţării. În perioada 6 – 7 februarie 1917, a fost convocat un congres al reprezentanţilor locuitorilor de la sate, care a votat o moţiune care a cerut autonomia şi formarea unei adunări legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, învăţătorilor şi ale soldaţilor, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. În aprile 1917, s-a creat Partidul Național Moldovenesc, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei. Pe data de 16 iulie 1917 comitetul central ostăşesc din Chișinău a hotărât crearea unui consiliu al provinciei (după modelul sovietelor), care avea să emită o Propunere de lege pentru autonomie naţională şi teritorială. În același timp s-a întâmplat următorul evenimen - Adunarea Naţională Ucraineană a decretat că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecţiei Guvernului provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23 – 27 octombrie 1917, oarecum presat consiliul ostăşesc a proclamat autonomia Basarabiei şi formarea Sfatului Ţării ca organ legislativ. Au fost aleşi 44 de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36 de deputaţi din partea ţăranilor, 58 de deputaţi fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale. Prima şedinţă a Sfatului Ţării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 şi a fost ales ca preşedinte Ion Inculeț. În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Ţării şi s-a desfăşurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918, iar cea de-a doua sesiune, a fost convocată prin Înalt Decret Regal, ţinându-şi lucrările între 25-27 noiembrie 1918. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Ţării s-a autodizolvat. De-a lungul vremii, după cât se poate desluși de pe trimiterile și mărcile poștale ale vremii, clădirea care a adăpostit Sfatul Țării, a avut mai multe destinații: Liceul de băieți nr. 3, Facultatea de Agronomie, Institutul de arte, etc. Este o clădire impunătoare, care poate fi admirată și astăzi, în centrul orașului Chișinău, pe strada Alexei Mateevici, nr. 97, ea găzduind o renumită instituție de cultură – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Iată conținutul Actului unirii votat de Sfatul țării în data de 27 martie stil vechi 1918:

“In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna, se uneste cu mama sa Romania. Traiasca Unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!”

La partea de jos a Actului Unirii sunt scrise următoarele două strofe:
“Bucurați-vă surori mândre și vă înveseliți
Împreună regăsite, lângă maica ce iubiți
Jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari,
Hora sfântă a dezrobirii, hora României Mari!

Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia,
Basarabia rămâne pe veci a țării noastre trai,
Ca în hrisoave să rămâne Ferdinand și cu Maria,
Prea slăviți în România, pe altarul lui Mihai.”

Insigna - Batalionul 500 Misiuni speciale 10 ani de activitate

În vâltoarea profundelor și adeseori năucitoarelor restructurări ale armatei române, într-o vreme, a existat în Buzău Batalionul 500 Misiuni speciale, unitate de parașutiști militari de elită, ce a fost înființată în anul 1990 și desființată în anul 2002. Pe vechea structură a batalionului de misiuni speciale, acum la Buzău, ființează Batalionul 500 Sprijin, unitate subordonată Statului Major al Forțelor Terestre.

Insigna - FOREX club România

Insigna de mai sus a fost bătută la comanda unui grup sau club de operatori financiari pe piața FOREX. FOREX, cunoscut de asemenea sub numele de "piața FX", "Foreign Exchange Market" sau "piața valutară", este o piață globală descentralizată pentru tranzacționarea valutelor. Aceasta include toate aspectele legate de cumpărarea, vânzarea și schimbul valutelor la prețuri curente sau determinate. Piața Forex ajută comerțul internațional și investițiile, permițând conversia valutară. De asemenea, susține speculațiile pe fluctuatiile cursului de schimb și pe diferentialul de dobanda între două valute. Ca orice altceva, valutele trebuie să fie evaluate într-o valută, prin urmare acestea sunt întotdeauna cotate și tranzacționate în perechi. Cursul de schimb este produsul evoluției unei monede în raport cu alta. De exemplu, atunci când oamenii vorbesc despre cotatia Leului Romanesc (RON), aceștia se referă la valoarea leului raportată la o altă monedă, în funcție de perechile pe care le iau în considerare (de exemplu, EUR/RON 4.4312). Tranzactionare Forex reprezintă cumpărarea unei valute simultan cu vânzarea alteia în scopul obtinerii unui câștig de capital și/sau a unui venit stabil. Tranzacționarea pe piața forex reprezintă cumpărarea unei valute simultan cu vânzarea alteiapentru câștiguri de capital din fluctuațiile cursului de schimb și/sau pentru obținerea unui venit constant din diferența de dobândă. Dacă investitorii în domeniul imobiliar și pe piața bursieră caută câștiguri de capital din creșterea prețurilor și venituri constante din chirii și dividende, traderii forex au același obiectiv, cu potențialul unor randamente superioare cu risc ajustat. Iar acesta este un avantaj imens al tranzacționării pe piața valutară.

A.R.B. - Asociația română a băncilor 1991 - 2011

20 ani de activitate - 2011

Asociația Română a Băncilor este una dintre cele mai puternice asociații profesionale din România, care reprezintă întreaga piață bancară formată din 34 de bănci active ca persoane juridice române sau străine în sectorul financiar și care s-a extins prin includerea a șase noi membri afiliați, companii non-bancare, punând astfel bazele unui parteneriat ce își propune să contribuie la consolidarea unui mediu de afaceri predictibil, transparent și de încredere în România. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. Asociația Română a Băncilor are o tradiție de 27 de ani și este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști din cadrul instituțiilor de credit și membrilor afiliați care participă la cele 24 de comisii tehnice. Sediul central al asociației este situat în București, Sectorul 3, Aleea Negru Vodă, nr.4 – 6, blocul C3.

Insigna - Batalionul 280 Infanterie mecanizată

“Căpitan Walter Mărăcineanu”

Batalionul 280 Infanterie mecanizată “Căpitan Walter Mărăcineanu” este o unitate de arme întrunite a Armatei Române, certificată NATO, dislocată în garnizoana Focșani. Această unitate militară este parte componentă a Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată “Unirea Principatelor”. Unitatea a participat la misiuni internaţionale în Afganistan, în anii 2004, 2009 și 2012, în Irak, în anul 2006, și în Kosovo, în perioada 2003-2004 iar din august 2017 asigură protecţia forţei în baza militară KAF (Kandahar Air Field), din Afganistan, în cadrul misiunii NATO Resolute Support.

Insigna - Fonica

Nu îmi pot da seama cu precizie cam cărui domeniu ar putea aparține insigna de mai sus, deși am făcut o căutare insistentă pe net. Totuși pot emite prezumția precum că insigna ar fi fost bătută la comanda vreunei structuri, companii, societăți din domeniu fono-acusticii cum ar fi: producția de aparatură audio sau a dispozitivelor și materialelor de protecție împotriva zgomotelor exagerate. Aștept și părerea ta, dragă cititorule, mersi!

__________ooOoo__________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII