Epaminonda's Blog.....: UNIREA - TEMĂ PREDILECTĂ PENTRU EPIGRAMĂ

Cu puterea mea de apreciere am selectat și propun atenției tale, iubite cititor, un set de epigrame din creația unor cunoscuți autori de pe amble maluri ale Prutului. Sunt creații dedicate UNIRII (unității) la români - ce se constituie în temă predilectă de inspirație pentru tagma epigramiștilor de pretutindeni.

Unionistă - Ștefan Cornel Rodean - Sibiu

De două decenii la Prut "se fac valuri",
Unirea rămâne un sfânt ideal,
Avântul e mare pe ambele maluri
Dar ne înecăm ca ţiganul la mal.

Între vis și realitate – Mircea Ionescu-Quintus - Ploiești

Nu regret c-am fost un an

În guvernul Stolojan

Dar visam să fiu ministru

De la Tisa pân’la Nistru.

Prutul – Mihai Moleșag - Tulcea

Martor multor întâmplări

Pentru a câta oară,

Prutul leagă două țări

Despărțind o țară!

Statele – Efim Tarlapan - Republica Moldova

Chișinău și București –

Două state românești,

Ar fi foarte fericite,

De-ar fi... Statele Unite!

România și Republica Moldova – George Corbu - București

Sunt două state românești,

Dacă-ai uitat din care ești,

Să nu te duci la ghicitoare –

Întreabă-l pe Ștefan cel Mare!

Despre unire la români – Victor Bivolu - Buzău

Vorbe mari nu vreau să-ndrug;

Scoatem țara din vâlcea

Trăgând cu toții la jug

...Unii HĂIS și alții CEA!

Apropiata aniversare a Marii Uniri – Dan Căpruciu - Galați

Români prin cuget și simțire,

Avizi de „verticalitate”

Avem un secol de UNIRE…

Când vom avea și unitate?

Rânduială dumnezească – Mihai Sălcuțan - Buzău

Ne-a răstignit un Ribbentrop

Și-un Molotov, c-aveau puterea,

Dar noi vom trece peste hop

Știind că vine Învierea!

Centenarul unirii – Ion Moraru - Galați

De un secol ne încântă,

Ocrotește și răsfață,

Trinitatea noastră Sfîntă:

România dodoloață!

Doină – Nicolae Nicolae - Caransebeș

De la tisa pân-la Nistru

Vrem același prim ministru;

De la Nistru pân-la Prut

Vrem s-avem doar ce-am avut!

Vis la centenar – Laurențiu Ghiță - București

Sărbătorin Unirea, acum, la centenar,

Visăm să se ivească acel Erou de geniu,

Ce să înfăptuiască Reîntregirea iar

Și-apoi să o mențină, măcar pentr-un mileniu!

Guvernatorilor “Guberniei” Moldova – Ioan Pop - Iași

Cei din glie sunt stăpânii,

Chiar de azi sunt iar supușii;

Nu mor caii când vor câinii,

Nici românii când vor rușii.

Unirea cu frații de peste Prut – Dan-T - Brașov

Iată visul împlinit,

Ne-a călauzit speranța

Și în fine ne-am unit...

Prin Italia, prin Franța...

La plecarea din Chișinău – Florian Saioc - Târgu Jiu

Într-o vreme am făcut

Din flori poduri peste Prut;

Hai să facem țara noastră

Pentru toți românii... glastră!

Când unirea din 1918 s-a destrămat – Vasile Larco - Iași

Bătrânii ar putea să spună

Ce-au tras sărmanii moldoveni:

Că s-au culcat cu; “Nopte bună!”

Și s-au trezit cu; „Dobrâi deni!”

“Podul de flori” de peste Prut – Nichi Ursei - Râmnicu Vâlcea

Podul ne-a unit în soartă

Și-i iluminat de aster,

Căci în florile lui poartă

Roua lacrimilor noastre.

100 de ani de la Marea Unire – Cătălina Orșivschi - Vama, Suceava

În pagini de istorie se scrie

Că-și pune țara flori la cingătoare,

Căci ea serbează azi cu bucurie,

Un secol scurs de la Unirea Mare.

România – Mihai Sălcuțan - Buzău

Va fi iar Mare, cum a fost,

Rotundă cum ne e brățara,

Știm adevărul pe de rost:

Etern e Dumnezeu și Țara.

Basarabenilor – George Zarafu - București

O spun s-audă și dușmanii,

Către cele patru zări:

De o vreme nici germanii

Nu trăiesc în două țări!

Centenarul unirii – George Eftimie - Buzău

Pe plaiul nostru milenar

Uniți suntem de-un centenar,

Și în deplină armonie

Uniți vom fi… încă o mie!

Rime ceferiste – Gheorghe Bâlici - Republica Moldova

Trenule, mașină mică,

Eu ți-aș da-ntr-o zi toți banii,

Să-l aduci pe Ionică

Și să-i duci pe toți Ivanii.

xxx

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

CATEVA INSIGNE SI

MEDALII DIN JUDETUL IASI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Al V-lea Congres numismatic și arheologic - Iași 1937

Insigna de mai sus a fost bătură în amintirea celei de-a cincea ediții a Congresului numismatic și arheologic de la Iași, care a avut loc în anul 1937. Insigna are forma unui scut cu dimensiunile de 32/31 milimetri. Scutul central este împărțit în două câmpuri. În câmpul superior este reprezentat un cal în galop, deasupar calului inscripția 1937, sub burta calului inscipția IAȘI. În câmpul inferior se distinge stema Moldovei – capul de zimbru, având între coarne o stea în cinci colțuri, în dreapta o semilună iar în stânga o rozetă. În interorul a două linii, periferic este aplicată inscripția AL V-LEA CONGES NUMISMATIC ȘI ARHEOLOGIC.

Arheologia este studiul activităților umane din trecut și se aplică prin recuperarea și analiza culturii materiale și datelor de mediu pe care le-au lăsat în urmă, care includ artefacte, arhitectura și peisajele culturale. Arheologia este știința ce studiază civilizațiile și culturile umane vechi și relațiile acestora cu mediul înconjurător, prin documentare și prin căutarea, culegerea, analizarea și interpretarea urmelor materiale rămase. Disciplina implică topografie, excavare și în cele din urmă, analiza datelor colectate pentru a afla mai multe despre trecut. În domeniul de aplicare larg, arheologia se bazează pe cercetare trans-disciplinară. Se bazează pe antropologie, istoria artei , etnologie, geografie, geologie, lingvistică, semiologie, fizică, științe informaționale, chimie, paleoecologie, paleontologie, paleozoologie și paleobotanică.

Era la început veacului al XX-lea. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C.Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C.Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (SNR). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C.Sutzu, preşedinte activ; Gr.Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G.Severeanu, subsecretar şi D.Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D.Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române.

Pe logo-ul S.N.R. este reprezentat stilizat chipul zeiei Atena. Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva.

Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Grigore Ureche * 1590 - 1647 * 1400 de ani de la naștere

...Rumânii cîți se află lăcuitori în țara ungurească și

la Ardeal și la Maramureș, de la un loc sunt cu

moldovenii și de la Rîm se trag...

S.N.R. - Secția Iași (Societatea numismatică română)

Această medalie este opera maestrului gravor

Constantin Dumitrescu, de la Monetăria Națională a Statului

Unul dintre cei mai mari cărturari români din prima jumătate a secolului al XVII-lea este cronicarul Grigore Ureche. Istoricul şi scriitorul Grigore Ureche ne-a lăsat moştenire cronica originală în limba română "Letopiseţul Ţării Moldovei". Această cronică se deosebeşte în mai multe privinţe de cele scrise în secolele XV-XVI. În primul rînd "Letopiseţul Ţării Moldovei" este scris nu în limba slavonă, ci în limba română, pentru prima dată în istoria cronografiei ţării. În al doilea rînd, spre deosebire de letopiseţele slavo-moldoveneşti din secolele XV-XVI, cronica lui Grigore Ureche nu a fost scrisă la comandă, ci din proprie iniţiativă. În al treilea rând, "Letopiseţul Ţării Moldovei" nu mai era scris de un prelat bisericesc, cum se făcuse de atâtea ori până atunci, ci de o persoană laică, reprezentantă a marii boierimi, cu înaltă funcţie în aparatul de stat al Moldovei. Tatăl cărturarului, Nestor Ureche, era un mare boier moldovean, care pe parcursul vieţii sale a ocupat în repetate rânduri înalte dregătorii în sfatul domnesc al Ţării Moldovei, acumulând de-a lungul anilor moşii întinse. Grigore Ureche este o personalitate cu o rară cultură umanitară, cu un vast orizont cărturăresc pentru timpul său, cunoscînd în afară de limba maternă, limbile latină, poloneză, slavă veche. În anul 1627 Grigore Ureche devine al treilea logofăt, pomenindu-se astfel în anturajul apropiat al domnilor Moldovei. Ajunge apoi în cele mai înalte dregătorii de stat, între care şi în cea de mare vornic al Ţării de Jos pe timpul domniei lui Vasile Lupu (cu începere din 1643), funcţie pe care o deţine până la sfîrşitul vieţii. Grigore Ureche a lăsat posterităţii o singură dar deosebit de valoroasă operă istoriografică: "Letopiseţul Ţării Moldovei, ce cînd s-au descălicat ţara şi cursul anilor şi de viaţa domnilor care scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă, numit mai frecvent "Letopiseţul Ţării Moldovei". Cronica cuprinde perioade de la întemeierea Statului Moldovenesc în 1359 până la domnia lui Aron vodă (1594), când se întrerupe brusc, probabil din cauza morţii cărturarului, deşi acesta avea intenţia de a ajunge cu descrierea evenimentelor până în timpul domniei contemporanului său Vasile Lupu. Din nefericire, letopiseţul lui Grigore Ureche nu s-a păstrat în original, ajungînd până la noi prin câteva copii mai tarzii, care au fost destul de mult refăcute prin diferite adaosuri, numite interpolaţii ale copiştilor de mai tîrziu - Simion Dascălul, Misail Călugărul şi Axinte Uricarul. Pentru a scrie letopiseţul său, Grigore Ureche a folosit pe larg nu numai izvoare interne moldoveneşti, ci şi străine, în special cele ale istoricilor polonezi şi transilvăneni. Dintre izvoarele interne, cel mai important după cum reiese din cronică este "Letopiseţul Moldovenesc", o sursă narativă complexă. În Letopiseţul Ţării Moldovei sunt descrise evenimentele mai principale din istoria Moldovei, pe parcursul a circa două secole şi jumătate. Referitor la perioada de început a istoriei Ţării Moldovei şi la evenimentele de la mijlocul şi a doua jumătate a secolului al XIV-lea , autorul cronicii nu dispune decât de date cu totul şi cu totul sumare, cunoscând destul de aproximativ chiar şi numele primilor voievozi moldoveni în ordinea care au urcat la tron. Doar cu începere din timpul domniei lui Alexandru cel Bun ştirile incluse în Letopiseţ devin mai ample. Locul central în cronică îl ocupă fără dubii epoca glorioasă a lui Ștefan cel Mare, lupta eroică a poporului împotriva cotropitorilor străini şi mai ales împotriva celor otomani, pe timpul lui Ștefan dar și a urmașilor acestuia. Ca reprezentant al marii boierimi moldovene, Grigore Ureche descrie evenimentele, faptele şi acţiunile diferitelor personalităţi din istoria ţării sale prin prisma reprezentărilor sale, a clasei sociale din care făcea parte, aşa încît uneori întâlnim aprecieri de-a dreptul tendenţioase. În acelaşi timp, trebuie de menţionat faptul că acelaşi cronicar tinde să-şi scrie opera de pe poziţii obiective, ale intereselor patriei, ale luptei împotriva cotropitorilor stăini şi ale luptei de eliberare naţională - scop nobil, care se impune cu deosebită acuitate în timpul vieţii celebrului cronicar. Letopiseţul Ţării Moldovei este scris într-un limbaj fluent, deosebit de plastic şi înţeles, fiind un apreciat monument de limbă şi literatură medievală românească. În epocile următoare (a doua jumătate a secolului al XVII-lea - începutul secolului al XIX-lea ) cronica lui Grigore Ureche a avut o răspândire destul de mare în manuscris, contribuind la formarea multor generaţii de cărturari şi de luptători pentru neatîrnarea patriei. Un subiect important în cronica lui Ureche a fost obârşia poporului român şi a limbii sale. Din anul 1845, când Mihail Kogălniceanu editează pentru prima dată opera cronicărească a lui Grigore Ureche şi până în prezent, au apărut zeci de ediţii ale acestei monumentale lucrări. Pe această cale "Letopiseţul Ţării Moldovei" a căpătat o largă răspândire, intrând masiv şi pentru totdeauna în patrimoniul de valori culturale ale poporului român.

Regionala C.F.R. Iasi

Căile Ferate Române (C.F.R.) este compania națională de transport feroviar a României. CFR administrează infrastructura, transportul de călători și marfă pe calea ferată din țară. Rețeaua este integrată semnificativ cu alte rețele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de transport de pasageri și marfă. CFR, ca instituție, a fost fondată în anul 1880, după ce prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în anul 1854.

Sus am postat logo-ul Companiei naţionale CFR. Compania națională CFR se compune din opt Sucursale Regionale de Cale Ferată, cu sedii în București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Galați și Constanța. În cadrul programului de restrucutrarea a Companiei naționale CFR se are în vedere o organizare nouă, pe patru regionale, prin desființarea regionalelor CFR Galați, Constanța, Craiova și Brașov. Sediul Regionalei CFR Iași este situat pe strada Gării, la nr.1 în Iași. (vezi poza de mai sus!).

Insigna - Facultatea de stomatologie Iași 1977 - 1987

Facultatea de Medicina Dentara din Iasi este o institutie academica structurata si organizata conform unor principii moderne, fiind de asemeni una dintre cele mai prestigioase facultati cu profil medical din tara - la nivel regional, national si chiar international. Istoricul sau a fost influentat de numeroase personalitati din medicina româneasca, iar multi dintre absolventii sai reprezinta acum nume semnificative pentru stomatologia româneasca si internationala. Trecutul sau onorabil si prezentul dinamic si modern constituie premizele pentru un viitor stralucit. Facultatea a fost creata în 1945 ca o sectie a Facultatii de Medicina, sub îndrumarea Prof. Dr. Nicolae Dutescu, fiind prima cu acest profil din tara. Din 1965 functioneaza ca facultate independenta, având cursuri cu o durata de 6 ani.

Insigna - Comenduirea pieții: Iași

Studiind lumea virtuală a internetului cu referire la Comenduirea piețelor nu am găst nimic concret. Din frânturi luate de ici-colo se înțelege că instituțiile Comenduirea pieței ar fi niște structuri militare reduse ca efective, cu sarcini precise în buna desfășurare a comerțului din piețe, pe linia disciplinei, ordinii, curățeniei dar și a politicii de prețuri (în sensul că vânzătorul nu putea folosi chiar ce preț dorea). Se realiza oarecum un fel de protecție socială incipientă, încă de pe vremea aceia.

Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Orașul a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 - 1862 și capitala României între 1916 - 1918. Conform datelor recensământului din anul 2011 municipiul Iași număra 263410 locuitori și era astfel al patrulea oraș ca mărime din România. Orașul este centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Peste 60000 de studenti trec pragul universităților din oraș. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Al.I. Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară, precum și alte patru universități publice și șapte particulare. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în anul 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată. Sus am postat stemele interbelică, comunistă si iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din municipiul Iași, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Academia Belle Arte

Fundația Regele Ferdinand

Castelul Strudza

Grădina botanică

Mănăstirea Hadâmbu

Parcul Copou

Turnul Mănăstirii Golia

Casa Dosoftei

Catedrala romano catolică Sfânta Maria Regina

Palatul Braunstein

Mitropolia

Administrația financiară

Banca națională

Berăria Bragadiru

Turnul Bisericii Bărboi

Biserica Golia

Biserica Sfântul Neculai

Biserica Sfântul Sava

Biserica Sfântul Spiridon

Hanul "La trei sarmale"

Hotelul Europa

Magazinul universal Copou

Mănăstirea Cetățuia

Monumentul Independenței

Piața Unirii

Prefectura

Primaria

Cazarma Regimentului Stefan cel Mare - nr.13

Scoala normala Vasile Lupu

Scoala femeilor romane

Spitalul izraelit

Spitalul regional al asigurarilor sociale

Sucursala Socec&Co

Uzina mecanica Nicolina

Palatul culturii

Statuia lui Gheorghe Asachi

Teatrul national Vasile Alecsandri

Biserica Trei Ierarhi

Turnul Vama Veche

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Iași este un județ în Moldova, cu reședința în orașul cu același nume. Orașul Iași își trage numele de la vechiul trib al iașilor. Județul Iași se întinde pe suprafața de 5476 kilometri pătrați și numără aproximativ 826000 de locuitori. Județul are următoarele subdiviziuni administrative; 2 municipii - Iași și Pașcani, 3 orașe - Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei și 92 de comune. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală, harta județului Iași, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Iași, din vremuri diferite, dar și cateva trimiteri postale ilustrate.