POESIS - MOUSAIOS 13

IUBESC

Iubesc un cer senin Iubesc cum n-am iubit Iubesc un suflet curat Iubesc ce nu voi uita Iubesc un crin Iubesc cu libertate Iubesc o jumătate Iubesc de când trăiesc Iubesc un tu si-un eu Iubesc aşa mereu Iubesc cu al meu suflet Iubesc ca într-un cântec.

8 MARTIE

Pentru tine o femeie Pentru toate mamele Sunteţi blânde , mlădioase Ca un soare de frumoase Gospodine , muncitoare Ca albinele lucrătoare. Vă dorim noi în dar Sănătate cât- un car Să aveţi parte de copii Să v-aducă bucurii Să fiţi calde ca vara Şi frumoase ca primăvara.

Elena Radu, născută în anul 1965 în localitatea Pietroasele, licenţiată în drept.

***

Simion Bărnuţiu a fost un istoric, filozof, om politic şi profesor universitar, care a trăit între anii 1808 şi 1864; a fost unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848. Este autorul manifestului Proclamaţia pe care îl distribuie în Sibiu în martie 1848 şi în care îşi exprimă opiniile despre naţiunea română şi soarta românilor din Transilvania. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848. Pe data de 14 mai 1848 a ţinut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj. După înfrângerea revoluţiei, s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile Universităţii până în 1853. Forţat să renunţe, se stabileşte la Plavia în Italia unde urmează cursurile Facultăţii Juridice. După obţinerea doctoratului se întoarce la Viena, iar apoi este invitat să predea la Iaşi, ofertă pe care o acceptă în decembrue 1854. Astfel, a devenit profesor la Academia Mihăileană şi apoi la Universitatea din Iaşi.

Marea Adunare Naţională de la Blaj a reprezentat un moment de maximă importanţă in cadrul revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Au participat, alături de Simion Bărnuţiu şi alţi fruntaşi paşoptişti din Transilvania precum Avram Iancu, George Bariţiu sau Timotei Cipariu. Preşedinti ai acestei adunari au fost proclamaţi episcopul ortodox Andrei Şaguna şi episcopul greco-catolic Ioan Lemeny, iar vicepresedinţi au fost Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu. Deşi a început în faţa catedralei din Blaj, adunarea s-a mutat pe câmpul de lângă oraş, datorită numărului de participanţi (câteva zeci de mii). Acest loc s-a numit începând de atunci Câmpia Libertăţii. La această adunare au participat fruntaşi revoluţionari şi din celelalte provincii româneşti: Alecu Russo, A.I.Cuza, Lascăr Rosetti, Vasile Alecsandri din Moldova şi Dumitru Brătianu din Ţara Românească. Pe data de 4/16 mai 1848, August Treboniu Laurian a prezentat programul de revendicari ale naţiunii române din Transilvania, denumit Petiţiunea Naţională. În cele 16 articole ale sale erau cuprinse următoarele:

• naţiunea română se declara independentă şi cerea reprezentare proporţională în Dietă;
  
• se proclama independenţa Bisericii române şi egalitatea ei cu celelalte Biserici din Transilvania;
  
• se cerea desfiinţarea iobăgiei, fără nicio despăgubire din partea ţăranilor iobagi;
  
• se hotăra formarea unei gărzi naţionale a românilor.
  

De asemenea, românii protestau împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria. Cei prezenti au scandat Noi vrem să ne unim cu ţara. Pe data de 5/17 mai 1848 s-a format Garda naţională a românilor, iar adunarea s-a încheiat după ce se hotărâse formarea a două delegaţii, care să prezinte împăratului şi Dietei din Cluj revendicările românilor din Transilvania.