MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU - CAP. 4

• Dezvoltarea economico-socială:
• Creşterea populaţiei:
• Anul 1930 – 377 463 locuitori
• Anul 1948 – 430 225 locuitori
• Anul 1956 – 465 829 locuitori
• Anul 1966 – 480 851 locuitori
• Anul 1977 – 508 387 locuitori
• Anul 1979 – 511 946 locuitori, 48,8% barbaţi şi restul femei
• Anul 2012 – 432 054 locuitori (rezultate provizorii), din care municipiul Buzău – 108 384 locuitori
• Evoluţia învăţământului:
• Anul 1530, aprilie - Şcoala de la mănăstirea Meledic din Răghinari (Vintilă Vodă) a pregătit primii grămătici care s-au răspândit în tot judeţul.
• Anul 1725 – Apar şcolile din jurul Episcopiei Buzăului.
• Anul 1754 – V.A.Urechia menţiona existenţa în oraşul Buzău a unei şcoli româneşti şi a alteia inferioare, de cultură laică.
• Anul 1832, aprilie 18 – Urmare a Regulamentelor Organice se deschide şi la Buzău o şcoală care va fi condusă de ierodiaconul Dionisie Romano, pe locul actualei şcoli nr. 5, care îi poartă numele.
• Anul 1836, august 15 – S-a inaugurat Seminarul teologic din Buzău, care din luna noiembrie, anul 1926 poartă numele episcopului Chesarie.

• Anul 1844 – Oraşul avea 4 şcoli, 2 de limbă română, una de limbă franceză şi una de limbă greacă.
• Anul 1846 – Oraşul avea 8 şcoli
• Anul 1882 – Se înfiinţează Asociaţia învăţătorilor ca şi organizaţie profesională
• Anul 1867 – Se inaugurează Liceul Bogdan Petriceicu din Buzău, în prezent colegiu naţional.

• Anul 1889 - Se inaugurează Liceul Alexandru Vlahuţă din Râmnicu Sărat.

• Anul 1919 - Se inaugurează Liceul Mihai Eminescu din Buzău, în prezent colegiu naţional.

• Anul 1938 – În judeţ erau
• 29 de grădiniţe cu 1 629 copii şi 33 educatoare
• 452 de şcoli cu 46 334 elevi şi 1125 cadre didactice
• 7 licee cu 641 elevi şi 108 profesori
• Anul 1975 – Ia fiinţă Şcoala populară de artă Buzău, în prezent liceul de artă Margareta Sterian.
• Tradiţii artistice şi culturale:
• În România pitoreasca Vlahuţă scrie: “De pe culmea Tătarului unde se răzoresc hotarele noastre cu ale Ardealului, ne luăm rămas bun de la mândreţele ţinutului Prahova şi cătăm spre răsărit, peste clocotişurile pliurilor, la munţii cei plini de comori, la Carpaţii blânzi şi darnici ai Buzăului” .
• Buzău – străveche vatră de cultură şi punte de legătură între cele trei ţări româneşti
• Balada lui Gherghelaş proiecteză în legendă on un erou de obârşie buzoiană care s-a impus în tradiţia orală a locului prin actele sale de vitejie şi dreptate.
• Creaţia populară şi meşteşugărească buzoiană înseamnă:
• Olărit – Mânzăleşti, Calvini, Joseni, Poşta Câlnău, Plopeasa
• Cioplitori în piatră – Pietroasele şi Măgura
• Ţesături, cusături:
• Văile Chiojdului, Buzăului, Slănicului şi Râmnicului
• Zona de şes – Padina, Pogoanele, Luciu, Largu, Mânzăleşti, Lopătari, Bisoca, Buda, Gura Teghii etc.
• Împletituri răchită – satul Heliade Rădulescu din comuna Ziduri
• Ciplitori în lemn – Brăieşti, Bisoca, Lopătari, Buda
• Realizatori de instrumente populare (buciume, cimpoaie, cavale, fluiere, ocarine) – Săruleşti, Buda, Chiojdu, Siriu, Cătina
• Cultura:
• Anul 1923 – Se înfiinţează societatea Amicii artei conduse de Ion Mitrofan, fost actor al Teatrului Naţional şi absolvent de conservator.
• Anul 1968 – Se înfiinţează Teatrul popular, azi Teatrul George Ciprian
• Anul 1951 – Se înfiinţează Muzeul Judeţean
• Monumente istorice:
• Ruinele geto-dacice de la Cârlomăneşti
• Cetatea dacică de la Gruiul Dării
• Castrul roman de la Pietroasele

• Ctitorii creştin ortodoxe - Bradu, Râmnicu Sărat, Berca, Ciolanu, Găvanu, Vintilă Voda etc.
• Stânca lui Aricescu - Vintilă Vodă
• Relicve rupestre – Bozioru, Aluniş
• Bisericuţe rupestre însemnate cu semnul crucii – Colţi, Brăieşti, Bozioru
• Muzeul de sculptură în aer liber – Măgura, inaugurat în anu 1970
• Rezervaţia de sculptură ţărănească în piatră – Fântâna rece
• Monumentul (fântâna) lui Mihai Viteazu - Ciuta
• Obeliscul din Crângul Buzăului, inaugurat în anul 1976

(Urmarea în cap.5)

***

Costin Kiriţescu a fost un economist român, care a trăit între anii 1908 şi 2002. O mare parte a activităţii sale s-a desfăşurat în cadrul Băncii Naţionale a României, după 1989 el devenind membru al consiliului de administraţie al acesteia. Începând cu anul 1992 a fost membru al Academiei Române.
A publicat numeroase lucrări de specialitate, cea mai cunoscută dintre acestea fiind Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui.

Liceul economic din sectorul 6, Bucureşti poartă numele economistului Costin Kiriţescu.